ÎCCJ, decizie (scj.ro #83526)

Comunicarea

actelor  de procedură. Persoana  juridică.

Potrivit art.92

C.proc.civ., teza finală, comunicarea actelor de procedură, chiar pentru

persoanele juridice, se poate îndeplini  prin afișare în cazul în care se

constată lipsa oricărei  persoane la sediul  acestora.

(Secția  comercială, decizia nr.4690 din 13 octombrie 2005)

Prin sentința civilă 1088 din 27 mai 2004, Tribunalul Bacău a

respins ca nefondată acțiunea prin care SC D.F. SA Bacău a solicitat obligarea pârâtei

SC E. SA,  SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE Bacău la plata contravalorii

prejudiciilor suferite ca urmare a întreruperilor în furnizarea energiei

electrice în perioada 1 octombrie 2002 – 1 aprilie 2003, actualizată în raport

cu rata inflației.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca

tardiv formulat, prin decizia civilă nr.225 din 26 octombrie 2004 a Curții de

Apel

Bacău,

Secția comercială și

de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că hotărârea de fond a fost

comunicată apelantei la 15 iulie 2004, iar apelul a fost declarat la 2 august

2004, cu depășirea termenului legal de 15 zile stipulat în art.284 C.proc.civ.,

comunicarea sentinței făcându-se cu respectarea art.92 C.proc. civ.

În ceea ce privește susținerea apelantei cum că sentința i-ar fi

fost comunicată la 2 august 2004 și nu la data menționată, instanța de apel a

reținut că nu s-au făcut dovezi în sensul celor susținute, așa încât data

comunicării  este  cea  din dovada existentă în dosar.

Reclamanta a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.9 și

10 C.proc.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a apreciat că decizia din apel a

fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art.92

1

C.proc.civ., potrivit cărora, pentru persoanele juridice, comunicarea actelor

de procedură nu se poate realiza prin afișare.

Cum societatea apelantă este una dintre marile societăți din Bacău, cu

activitate neîntreruptă la sediu, consideră că nu-i putea fi afișată

comunicarea sentinței, ci ar fi trebuit predată postului de pază.

Întrucât a luat cunoștință de sentință abia la 2 august 2004, iar apelul a fost

formulat la 3 august 2004, consideră că a respectat termenul legal de declarare

a apelului.

Recurenta a depus adresa din 6 august 2004 a D.R.P. Bacău,  Oficiul

Județean de Poștă Bacău și un set de fotografii privind intrarea în incinta

societății.

Recursul  a fost respins ca nefondat .

Din actele dosarului și din adresa oficiului poștal rezultă fără dubiu că

sentința de fond a fost comunicată reclamantei la 15 iulie 2004, prin afișare

pe ușa principală, nici o persoană din cele abilitate să primească actul

nefiind găsită, conform procesului – verbal întocmit de agentul procedural.

Potrivit art.100 alin.(4) C.proc.civ., procesul – verbal face dovadă până la

înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel ce l-a

încheiat.

În speță, factorul poștal a făcut mențiunea că a procedat la afișarea actului

întrucât nici o persoană nu a fost găsită, față de care recurenta nu a uzitat

de procedura înscrierii în fals, reglementată în art.100 alin.(4) C.proc. civ.

Potrivit art.92

1

C.proc.civ., teza finală , comunicarea actelor de

procedură, chiar pentru persoanele juridice, se poate îndeplini prin afișare,

în cazul în care se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora, ca în

speță.

În atare situație, recurenta a criticat neîntemeiat încălcarea

dispozițiilor art.92 C.proc.civ., fotografiile depuse la dosar

neechivalând  cu respectarea cerințelor art.100 alin.(4) C.proc. civ.

De altfel, recurenta a recunoscut, în concluziile depuse, că dovada comunicării

a fost primită odată cu alte pliante, așa încât a luat cunoștință târziu de

această comunicare, probabil la 2 august 2004, situație ce-i este imputabilă.