ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2304/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Cluj, petentul S.I.H.A. a solicitat revizuirea Sentinței nr.

1448 din 4 octombrie 1958 pronunțată în dosarul nr. 1193/1958 al Tribunalului

Militar al Regiunei a III-a Militară Cluj, solicitând achitarea numitului

S.C.C., tatăl petentului, persoană condamnată prin această sentință.

În motivarea cererii

petentul a menționat că este fiul numitului S.C.C., acesta din urmă fiind

condamnat prin sentința a cărei revizuire se cere la pedeapsa cu moartea și

executat în data de 2 decembrie 1958. S-a mai arătat că nu s-a administrat

nicio probă în apărare, că declarațiile care au susținut condamnarea "au

fost smulse prin metode securiste" și că s-a ajuns la soluția de

condamnare datorită conexiunii care a existat între politică și justiție.

Referitor la cazurile

de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. petentul a menționat că la

momentul pronunțării soluției de condamnare instanța militară nu a cunoscut

existența crimelor regimului comunist, demascate prin Raportul Comisiei Prezidențiale

pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și președintele României, la

aceasta adăugându-se abolirea regimului ocrotit de instanțele militare și

recunoașterea meritelor Revoluției maghiare din 1956.'

Cererea a fost

respinsă de instanță prin Sentința penală nr. 17/2010 a Curții de Apel Cluj,

argumentându-se că motivele invocate nu reprezintă o faptă sau împrejurare nouă

în sensul art. 394 lit. a) C. proc. pen. și că aspectele invocate de petiționar

pot fi examinate prin prisma Legii nr. 221/2009. S-a acvirat Dosarul nr. P102

(F.P. 3858/Bihor) în care se regăsește Dosarul nr. 1193/1958 al Tribunalului

Militar al Regiunei a III-a Militară Cluj în care s-a pronunțat sentința a

cărei revizuire se cere, copia procesului-verbal din data de 2 decembrie 1958

privind executarea prin împușcare a condamnatului S.C.C., copia Deciziei nr.

1754 din 30 septembrie 2004 privind acordarea calității de luptător în

rezistența anticomunistă a condamnatului S.C.C., copia certificatului de

naștere a petentului, copia Sentinței penale nr. 20 din 18 martie 2009 a Curții

de Apel Cluj de respingere a cererii de revizuire formulată de petenta S.E.

Așadar, Curtea a

apreciat că cererea de revizuire este inadmisibilă.

În continuare

revizuentul a înțeles a critica sentința prin promovarea căii de atac a

recursului.

Se reia argumentația

pe fond prezentată inițial, respectiv că tatăl revizuentului a fost condamnat

politic prin sentința a cărei revizuire se cere la pedeapsa cu moartea și

executat în data de 2 decembrie 1958. Nu s-a administrat nicio probă în

apărare, că declarațiile care au susținut condamnarea au fost smulse prin

metode securiste și că s-a ajuns la soluția de condamnare datorită conexiunii

care a existat între politică și justiție.

Înalta Curte de

Casație și Justiție reține că, din actele dosarului rezultă că tatăl petentului

a fost condamnat la moarte și executat în baza Sentinței penale nr. 1448 din 4

octombrie 1958 pronunțată în Dosarul nr. 1193/1958 al Tribunalului Militar al

Regiunei a III-a Militară Cluj pentru infracțiunea de crimă de trădare de

patrie prev. de art. 292 C. pen. din anul 1958. În fapt, s-a reținut că numitul

S.C.C. a fost preot reformat în comuna Valea lui Mihai, județul Bihor și a

făcut parte din anul 1939 din Organizația "M.R.M.A.", având ca scop

înlesnirea ocupării Ardealului de către trupele maghiare hortiste, motiv pentru

care a fost arestat în anul 1939, expulzat în Ungaria în decembrie 1939 de unde

s-a întors în țară în luna septembrie 1940. După data de 23 august 1944 a

continuat să țină legătura cu organizația din Ungaria în scopul răsturnării

regimului instaurat în România, dar și pentru ocuparea Ardealului de către

trupele maghiare.

Învinuirile aduse

numitului S.C.C. au fost următoarele: constituirea unei organizații cu caracter

contrarevoluționar având drept scop răsturnarea în mod violent a orânduirii de

stat din R.P.R., crima de trădare de patrie și trafic de valută străină,

sentința de condamnare la moarte vizând însă infracțiunea de crimă de trădare

de patrie prev. de art. 292 C. pen.

Esențial, din punct

de vedere juridic, este de redat că potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau

împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Textul

alin. (2) al aceluiași text de lege arată că acest caz constituie motiv de

revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi

netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de

condamnare.

Rezultă că revizuirea

reprezintă o cale extraordinară de atac îndreptată împotriva hotărârilor penale

definitive doar în situațiile și pentru cazurile expres și limitativ prevăzute

în art. 394 alin. (1) lit a) - e) C. proc. pen., toate acestea vizând

împrejurări necunoscute de instanță la momentul pronunțării hotărârii, iar

invocarea lor în calea extraordinară de atac a revizuirii are menirea de a

evidenția erorile de fapt din hotărâre și a anula o sentință greșită, tocmai

pentru că nu s-au cunoscut aceste împrejurări.

Redactarea Raportului

Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și

declararea crimelor regimului comunist drept crime împotriva umanității nu

presupune că orice sentință de condamnare pronunțată anterior anului 1989 era

nelegală ori bazată de considerente de ordin politic.

De principiu, pentru

motivele invocate de petent sunt incidente dispozițiile Legii nr. 221/2009

privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate

acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și care,

definind în art. 1 caracterul politic al unei condamnări din perioada

menționată, instituie și o reparație juridică în art. 2 din lege stabilind că

"toate efectele hotărârilor judecătorești de condamnare cu caracter

politic prevăzute la art. 1 sunt înlăturate de drept".

Pentru aceste motive,

cu deplină justificare, și ancorat în aserțiuni corecte juridic, în baza art.

394 C. proc. pen. Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire

formulată de sus-numitul petent, recursul de față urmând aceeași soartă,

respectiv de a fi respins ca nefondat pe considerentele art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și art. 192

alin. (2) C. proc. pen. se va obliga petentul la plata cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuentul S.I.H.A. împotriva Sentinței penale

nr. 17 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 iunie 2010.