ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2062/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2062/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1313 din 19 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a anulat recursul formulat de pârâta SC A. SA împotriva Deciziei nr. 441 din 26 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă.
La 06 august 2019 (data depunerii la oficiul poștal), petentul B. a formulat cerere de completare a Deciziei nr. 1313 din 19 iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
În motivarea cererii, petentul a arătat că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată, solicitate prin întâmpinare, la care a atașat chitanțele în original.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 444 din C. proc. civ.
Examinând excepția tardivității formulării cererii de completare a hotărârii, invocată, din oficiu, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Cererea de completare a hotărârii prevăzută de dispozițiile legale menționate este reglementată prin norme de ordine publică, motiv pentru care nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenul prevăzut de lege pentru formularea acesteia și de la modalitatea în care termenul se calculează.
În cauză, se reține că Decizia nr. 1313 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost pronunțată la 19 iunie 2019, iar cererea de completare a fost depusă la oficiul poștal la 6 august 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul atașat cererii, aflat la dosarul acestei instanțe, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 coroborat cu art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., care s-a împlinit la 5 iulie 2019.
Dată fiind prioritatea soluționării excepției tardivității cererii de completare formulate, celelalte aspecte subsumate prezentei cereri nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității fiind o excepție de procedură absolută și peremptorie.
Pentru argumentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulată, cererea de completare a Deciziei nr. 1313 din 19 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015, formulată de petentul B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulată, cererea de completare a Deciziei nr. 1313 din 19 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015, formulată de petentul B..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.