ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1915/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani sub nr. x/2019, la data de 08.08.2019, Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 6832/26.09.2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Târgu Jiu, privind pe creditorul B. și pe debitoarea C. SA, prin toate formele de executare silită prevăzute de lege.

2.1. Prin Încheierea nr. 4873/ C. civ. din 09.08.2019, Judecătoria Petroșani a admis excepția de necompetentă teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

În motivarea hotărârii s-a reținut că, din lecturarea titlului executoriu depus la dosarul cauzei, se constată că sediul social al debitoarei C. SA este în București, Calea x, având sucursală și în Târgu-Jiu, județul Gorj, nefiind menționat sediul secundar din Petroșani, județul Hunedoara, așa cum arată creditorul în cererea de executare silită.

2.2. Prin Încheierea nr. 5594 din 04 septembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani. Constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui incident procedural și suspendarea cauzei.

În considerentele hotărârii s-a reținut că prin cererea de executare silită, formulată la data de 07.08.2019, creditorul a înțeles să se îndrepte împotriva debitoarei C. SA cu sediul secundar în Petroșani, județul Hunedoara, pentru recuperarea creanței sale, astfel că, în mod corect, cererea de încuviințare a executării silite a fost adresată Judecătoriei Petroșani.

II. Considerentele Înaltei Curți

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani la data de 08.08.2019, Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6832/26.09.2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Târgu Jiu, privind pe creditorul B. și pe debitoarea C. SA

Din această perspectivă, Înalta Curte reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. potrivit cărora "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Alin. (3) al aceluiași text de lege prevede că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite (…)".

Din perspectiva textelor de lege sus-menționate, competența de soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării silite, cum este cazul în speța de față, aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul cererilor privind încuviințarea executării silite, competența teritorială este una exclusivă astfel încât, în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispozițiile procedurale care reglementează necompetența de ordine publică, potrivit 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

Față de dispozițiile legale sus evocate, Înalta Curte constată că, la data sesizării organului de executare, debitoarea C. SA împotriva căreia se solicită încuviințarea executării silite, avea sediul social în București, Calea x, sector 3 și una din sucursale în Târgu-Jiu, județul Gorj, fapt ce rezultă din titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 6832/26.09.2016, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, aflat la Dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Petroșani.

Se reține faptul că în titlul executoriu nu este menționat sediul secundar din Petroșani, județul Hunedoara, indicat de creditorul B. în cererea de executare silită și, prin urmare, se constată că sediul debitorului nu se află în circumscripția Judecătoriei Petroșani, nefiind indicat în titlul executoriu un debitor cu sediul în circumscripția acestei instanțe.

Dimpotrivă, așa cum rezultă din titlul executoriu, au calitatea de debitori în raportul obligațional C. SA București și C. SA - Sucursala Târgu Jiu.

Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de executare este Judecătoria Târgu-Jiu, în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, sediul unuia dintre cei doi debitori indicați în titlul executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 6832/26.09.2016, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu.

Așa fiind, în considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2019.

GGC - OB