ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1790/2020

HOTĂRÂRE

24.09.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1790/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 18 noiembrie 2019 pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, secția civilă, petenta Societatea profesională de executori judecătorești A., cu privire la creditorul B. S.R.L., terțul poprit C. S.R.L. și debitorul D., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună validarea popririi cu privire la suma de 2273,53 RON, precum și obligarea terțului poprit C. S.R.L. la plata a sumelor datorate debitorului.

Petenta a mai solicitat să fie amendat terțul poprit, în baza art. 790 alin. (9) C. proc. civ. și să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 787 și art. 790 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 8384 din 19 decembrie 2019, Judecătoria Târgu Jiu, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de validare a popririi este instanța de executare, iar instanța de executare, în speță, în raport de domiciliul debitorului, este Judecătoria Sectoului 6 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 6 București a pronunțat sentința civilă nr. 2069 din 22 mai 2020, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Tîrgu Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 651 din același act normativ, care stabilesc competența de soluționare a cererii de validare a popririi în favoarea instanței de executare.

Ca situație de fapt, s-a reținut că domiciliul debitorului se afla în sectorul 6 din București începând cu 16 septembrie 2014, însă executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Târgu Jiu prin încheierea nr. 3863 din 29 iunie 2016, care nu a fost desființată până în prezent. În acest context, Judecătoria Târgu Jiu, devenită instanță de excutare, este competentă, în temeiul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., să soluționeze și cererea de validare a popririi și astfel nu mai putea să repună în discuție calitatea sa de instanță de executare.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea prin care petenta Societatea profesională de executori judecătorești A. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună validarea popririi la terțul poprit C. S.R.L. împotriva debitorului D., la cererea creditorului B. S.R.L.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 790 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Art. 790 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a eliberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Potrivit art. 651 alin. (1), teza 1 C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Cererea de validare a popririi este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din dispozițiile anterior menționate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevăd că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că, la data sesizării organului de executare, respectiv 8 iunie 2015, debitorul avea domiciliul în București, astfel cum rezultă din adresa D.E.P.A.B.D., aflată la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu.

În raport de situația de fapt reținută, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., se constată că instanța competentă a soluționa prezenta cerere este Judecătoria Sectorului 6 București.

Nu prezintă relevanță în soluționarea prezentului conflict de competență împrejurarea că, în cauză, a fost pronunțată o încheiere de încuviințare a executării în procedura necontencioasă de către Judecătoria Târgu Jiu întrucât nu se pune problema alegerii între două instanțe, în egală măsură competente.

Față de cele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.