ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2284/2020

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2020

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub dosar nr. x/2019, disjuns din dosarul nr. x/2019, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. pentru creditorul B. S.R.L. a formulat cerere de validare a popririi în contradictoriu cu debitorul C. și terțul poprit D. S.R.L., solicitând ca instanța să oblige pe terțul poprit să consemneze suma de bani ce este datorată către debitorul C., respectiv să valideze poprirea emisă în data de 22.04.2019 în dosarul de executare silită nr. x/2018 al BEJ E., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x x in valoare de 6.518,43 RON, emis la data de 04.04.2015, scadent la data de 15.04.2015, refuzat la plată pe motivul lipsei de disponibil, pentru suma 6.518,43 RON reprezentând debit principal, precum si pentru toate cheltuielile de executare aferente.

II. Hotărârea Judecătoriei Medgidia:

Prin sentința civilă nr. 1983 pronunțată la 23 decembrie 2019, Judecătoria Medgidia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

În motivare, instanța a reținut că domiciliul debitorului C. se află în București, B-dul x, nr. 123, sector 2 și, având în vedere dispozițiile art. 714, art. 651 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București:

Prin sentința civilă nr. 3951 din 17 iulie 2020, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia, ca constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis dosarul Înaltei Curți în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că cererea de executare silită a fost formulată la 9 martie 2016, dată la care domiciliul debitorului se afla în Medgidia (astfel cum rezultă din extrasul DEPARD existent la dosarul Judecătoriei Medgidia), considerent pentru care revine Judecătoriei Medgidia competența de soluționare a cauzei.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 9 martie 2016 la Biroul Executorului Judecătoresc A., creditorul B. S.R.L. a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin seria x x în valoare de 6.518,43 RON, în contradictoriu cu debitoarea S.C. F. S.R.L. și a avalistului C., formându-se astfel dosarul de executare nr. 219/2016.

Având în vedere dispozițiile art. 622 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că "în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă prin lege specială nu se prevede altfel", Înalta Curte constată că în cauză procedura executării silite a început la 9 martie 2016, data sesizării organului de executare de către creditoarea B. S.R.L. cu cererea de deschidere a dosarului de executare silită.

Conform prevederilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ., "dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a eliberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi."

Instanța de executare este definită de dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Prin încheierea nr. 338 din 22 martie 2016 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2016, a fost încuviințată executarea silită a debitorilor S.C. F. S.R.L. și C., la cererea creditoarei B. S.R.L..

La data formulării cererii de executare silită (9 martie 2016), domiciliul debitorului C. era în comuna G., satul Satu Nou, Medgidia, astfel cum rezultă din evidența existentă în baza de date DEPARD (înscrisul de la dosarul Judecătoriei Medgidia), considerent pentru care a și fost sesizată Judecătoria Medgidia cu cererea de încuviințare a executării silite.

Pentru considerentele expuse, competența de soluționare a cauzei având ca obiect validare poprire se va stabili în favoarea instanței în circumscripția căreia se afla domiciliul debitorului C. la data sesizării organului de executare, anume Judecătoria Medgidia, ca instanță de executare.

În consecință, față de caracterul de ordine publică al normelor de competență, în aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2020.