ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1695/2019

HOTĂRÂRE

08.10.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1695/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată la data de 17 ianuarie 2019 pe rolul Judecătoriei Petroșani sub nr. x/2019 contestatoarea S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe intimata B. S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- admiterea contestației și anularea Încheierii civile nr. 223/CC/2018 din 28 decembrie 2018 emisa de B.E.J. C.;

- să se constate ca a încetat suspendarea executării silite ca urmare a soluționării definitive a dosarului de insolvență al debitorului, nr. x/97/2016 în sensul respingerii cererii debitorului de deschidere a procedurii insolvenței;

- să se dispună continuarea executării silite a debitorului până la recuperarea creanței;

- înlocuirea executorului judecătoresc C. cu executorul judecătoresc D..

În motivare contestatorul a arătat în esență că nu au fost îndeplinite condițiile legale în vederea încuviințării executării silite, întrucât creanța nu este lichidă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 625, art. 627, art. 646, art. 712 și următoarele din C. proc. civ.

Prin Sentința nr. 1045 din 4 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar alineatul al treilea prevede că instanța de executare soluționează contestațiile la executare.

Instanța a constatat că a fost demarată executarea silită la data de 17 mai 2017.

S-a arătat că sediul debitorului, anume contestatoarea din prezenta cauză, atât la momentul formulării cererii de executare silită cât și în prezent, se află în localitatea Sângeorgiu de Mureș.

Prin urmare s-a apreciat că judecătoria în circumscripția căreia se află sediul debitorului este instanța competentă să judece contestația la executare, or, cum în speță intimatul-creditor a solicitat declanșarea executării silite împotriva debitoare A. S.R.L., care-și are sediul în Sângeorgiu de Mureș, județ Mureș, s-a considerat că instanța competentă să judece prezenta contestație la executare este Judecătoria Târgu Mureș.

Pentru toate aceste considerente, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Petroșani și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Prin Sentința nr. 2604 din 2 iulie 2019, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Petroșani. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că s-a formulat contestație la executare de către creditoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Încheierii nr. 152/F/CC/2016 a B.E.J. C. prin care s-a dispus suspendarea executării silite începute la cererea sa, în dosarul nr. x/2017, contestația fiind formulată împotriva intimatei-debitoare B. S.A.

Au fost avute în vedere prevederile art. 651 C. proc. civ. și s-a arătat că potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.:

"Contestația se introduce la instanța de executare".

Prin urmare, instanța competentă teritorial să judece contestația la executare este instanța de executare, anume judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

De asemenea, s-a făcut trimitere la dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora: "Necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura".

S-a arătat că necompetența instanței de executare ce derivă din art. 651 C. proc. civ. este o necompetență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Verificând competența judecătoriei Târgu Mureș pentru soluționarea prezentei cauze, instanța a constatat că sediul intimatei-debitoare se află în localitatea Petroșani.

Împrejurarea că titularul contestației la executare este însăși creditorul s-a reținut că nu determină modificarea regulilor de competență reglementate de dispozițiile art. 651 C. proc. civ., competența revenind, în continuare, instanței de executare de la sediul debitorului.

Față de aceste considerente, instanța în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale invocate și a dispus declinarea cauzei având ca obiect contestație la executare în favoarea Judecătoriei Petroșani.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată la data de 17 ianuarie 2019 pe rolul Judecătoriei Petroșani contestatoarea S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe intimata B. S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- admiterea contestației și anularea Încheierii civile nr. 223/CC/2018 din 28 decembrie 2018 emisa de B.E.J. C.;

- să se constate ca a încetat suspendarea executării silite ca urmare a soluționării definitive a Dosarului de insolvență al debitorului, nr. x/97/2016 în sensul respingerii cererii debitorului de deschidere a procedurii insolvenței;

- să se dispună continuarea executării silite a debitorului până la recuperarea creanței;

- înlocuirea executorului judecătoresc C. cu executorul judecătoresc D..

Contestația la executare este de competența instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.. Mai mult, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016:

"Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Judecătoria Petroșani, prin Încheierea nr. 3038/CC din 31 mai 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, a admis cererea formulată de B.E.J. C. privind pe creditoarea S.C. A. S.R.L. și pe debitoarea B. S.A. și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Ordonanța nr. 220/CA din 2 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2015.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin Încheierea nr. 3038/CC din 31 mai 2017, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, anume Judecătoria Petroșani, ca instanță de executare.