ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85459)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85459) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Proprietate. Certificat de atestare,

eliberat conform Hotărârii Guvernului nr.834/1991. Instanța competentă a

examina legalitatea actului

Instanța de contencios

administrativ examinează legalitatea certificatului de atestare a proprietății.

Decizia nr.645 din 20 februarie 2002

Reclamanta Compania Administrația

Porturilor Dunării Maritime Galați a chemat în judecată pe pârâții

Ministerul Industriei și Resurselor și SC “MIN EST” SA Mahmudia, solicitând

anularea în parte a  certificatului de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenului seria MO 3 nr.5560 pentru suprafața de 22.423 mp teren

portuar.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că suprafața respectivă face parte

din terenul portuar de 50.667 mp situat în Portul Mahmudia, județul Tulcea, ce

constituie proprietatea publică a statului și se află în administrarea

companiei, ca succesoare a A.P.D.M. Galați RA, în baza Hotărârii Guvernului

nr.518/1998.

Curtea de Apel Galația-Secția comercială și

de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.62 din 27 martie 2001, a

dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Tulcea. S-a reținut că: înscrisul atacat are o natură juridică complexă atât de

drept administrativ, datorită autorității emitente și procedurii de eliberare,

reglementată de Hotărârea Guvernului nr.834/1991, cât și, mai ales, de drept

civil, prin caracterul dreptului de proprietate atestat; actul a intrat în

circuitul civil, astfel că judecătoria, ca instanță de drept comun, cu

plenitudine de jurisdicție, este competentă să judece litigiul.

A declarat recurs reclamanta Compania

Națională Administrația Porturilor Maritime Galați SA, susținând că instanța de

contencios administrativ este competentă să judece cauza.Recursul este fondat.

Natura juridică a certificatului de

atestare asupra terenurilor este aceea a unui act administrativ de autoritate,

constitutiv de drepturi.

Împrejurarea că din act se nasc și efecte

juridice subsecvente de drept civil nu-I modifică natura juridică, deoarece nu

schimbă structura raporturilor care au determinat emiterea lui și nici

caracterul de autoritate al înscrisului respectiv.

De altfel, rațiunea instituirii controlului judecătoresc al actelor

administrative de către instanța specială de contencios administrativ rezidă

tocmai în necesitatea cenzurării deciziei autorității și a efectelor produse față

de persoanele fizice sau juridice vizate.

În raport de cele expuse, Curtea a admis recursul, a casat sentința și a trimis

cauza la aceeași de contencios administrativ instanță pentru continuarea

judecății.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-04-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2154/2007
material probator administrat în cauză, precum și la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora aparțin domeniului public, printre altele, terenurile pe care sunt amplasate porturile, Instanța de Fond a reținut că,
ÎCCJ 2005-11-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5596/2005
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 23 aprilie 2004, SC F. SA Brăila a chemat în judecată Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și SC
ÎCCJ 2003-02-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 677/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de G.A. și C.A. împotriva sentinței civile nr.136 din 3 iulie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal nu s-au prezentat: recurenții recla
ÎCCJ 2011-06-16
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3509/2011
o abia la 29 septembrie 2009, cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel că în mod corect acțiunea reclamantei a fost respinsă ca fiind tardiv formulată. În altă ordine, astfel cum rezultă din certi
ÎCCJ 2012-03-29
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1716/2012
unei suprafețe de teren de 4.357,84 m.p., în timp ce societatea comercială are intabulat un drept de folosință pentru același teren și fără ca situația juridică a terenului respectiv să fi fost elucidată, instanța de fond a obligat minister
Sursă