ÎCCJ, decizie (scj.ro #85459)

Proprietate. Certificat de atestare, eliberat conform Hotărârii Guvernului nr.834/1991. Instanța competentă a examina legalitatea actului Instanța de contencios administrativ examinează legalitatea certificatului de atestare a proprietății. Decizia nr.645 din 20 februarie 2002 Reclamanta Compania Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Industriei și Resurselor și SC “MIN EST” SA Mahmudia, solicitând anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria MO 3 nr.5560 pentru suprafața de 22.423 mp teren portuar. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că suprafața respectivă face parte din terenul portuar de 50.667 mp situat în Portul Mahmudia, județul Tulcea, ce constituie proprietatea publică a statului și se află în administrarea companiei, ca succesoare a A.P.D.M.

Galați RA, în baza Hotărârii Guvernului nr.518/1998. Curtea de Apel Galația-Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.62 din 27 martie 2001, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea. S-a reținut că: înscrisul atacat are o natură juridică complexă atât de drept administrativ, datorită autorității emitente și procedurii de eliberare, reglementată de Hotărârea Guvernului nr.834/1991, cât și, mai ales, de drept civil, prin caracterul dreptului de proprietate atestat; actul a intrat în circuitul civil, astfel că judecătoria, ca instanță de drept comun, cu plenitudine de jurisdicție, este competentă să judece litigiul. A declarat recurs reclamanta Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Galați SA, susținând că instanța de contencios administrativ este competentă să judece cauza.Recursul este fondat.

Natura juridică a certificatului de atestare asupra terenurilor este aceea a unui act administrativ de autoritate, constitutiv de drepturi. Împrejurarea că din act se nasc și efecte juridice subsecvente de drept civil nu-I modifică natura juridică, deoarece nu schimbă structura raporturilor care au determinat emiterea lui și nici caracterul de autoritate al înscrisului respectiv. De altfel, rațiunea instituirii controlului judecătoresc al actelor administrative de către instanța specială de contencios administrativ rezidă tocmai în necesitatea cenzurării deciziei autorității și a efectelor produse față de persoanele fizice sau juridice vizate. În raport de cele expuse, Curtea a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza la aceeași de contencios administrativ instanță pentru continuarea judecății.