ÎCCJ, decizie (scj.ro #82187)

Calitate procesuală pasivă. Imobil preluat de

stat. Măsuri reparatorii

Cuprins pe materii

:

Drept procesual civil. Contestații adresate

de persoanele îndreptățite pentru măsuri reparatorii

reglementate prin Legea

nr

. 10/2001. Calitate

procesuală pasivă

Index alfabetic

: Drept procesual civil

- Acțiuni/cereri fondate pe Legea

nr

. 10/2001

- Calitate procesuală pasivă

Legea

nr

. 10/2001,

art

. 20 și urm.

În cauzele fondate pe dispozițiile Legii

nr

.

10/2001, referitoare la măsurile reparatorii cuvenite persoanelor

îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat, au

calitate procesuală pasivă „unitățile

deținătoare” a imobilului, la care se referă

art

.

23 din Legea

nr

. 10/2001, pentru că acesta are

dreptul de dispoziție asupra imobilului, iar nu „sucursala unui punct de

lucru” unitate fără personalitate juridică

.

I.C.C.J.,

secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia

nr

. 705 din 2 februarie 2005

Reclamantul A.D. a chemat în judecată pârâtele SCP - Schela de

Petrol

Stoina

și SC Foraj Sonde SA

Stoina

cerând să fie obligate să

răspundă notificărilor nr.178/N/2001 și nr.220/N/2002 pe

care i le-a adresat

Prin sentința civilă nr.177/11.09.2002 Tribunalul

Dolj

a admis cererea și a obligat pe pârâte să se pronunțe, prin

decizii motivate, asupra notificării lor.

Prin decizia civilă nr.234/13.12.2002, Curtea de Apel Craiova a respins ca

nefondat

apelul declarat de Sucursala

Petrom

Craiova.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Sucursala

Petrom

Craiova susținând, printre altele, că nu

are personalitate juridică, iar pârâta Schele

Stoina

este un punct de lucru caz în care, în mod greșit instanțele de fond

au citat în proces SNP

Petrom

SA București,

unitate abilitată potrivit legii să emită, în condițiile

Legii nr.10/2001 decizii.

Totodată, se arată că Societatea de Foraj Sonde

Stoina

, este o firmă privată nu are nici o

legătură cu „

Petrom

”.

Analizând recursul instanța constată că este întemeiat.

În drept, potrivit art.21 din Legea nr.10/2001, persoanele

îndreptățite la restituirea imobilelor în condițiile art.20

și următoarele au obligația de a notifica în termenul legal,

persoana juridică deținătoare a imobilului și de a anexa

notificării actele doveditoare ale dreptului de proprietate, iar în cazul

moștenitorilor, și pe cele care atestă această calitate.

Potrivit art.23 din același act normativ, obligația să se

pronunțe asupra cererii persoanei îndreptățite, prin decizie sau

după caz, prin dispoziție motivată este, de asemenea, unitatea

deținătoare.

În consecință, în baza rolului activ, instanța investită cu

soluționarea unor cereri întemeiate pe dispozițiile legale

menționate au obligația de a verifica pe de o parte, dacă

persoana juridică chemată să răspundă unei

notificări are calitate de „unitate deținătoare” a imobilului

prin care se solicită restituirea în natură precum și dacă

aceasta are drept de dispoziție în sensul de a emite decizie sau după

caz, dispoziție motivată cu privire la cererea ce i-a fost

adresată.

Or, în speța dedusă judecății instanțele au omis

să analizeze aspectele menționate.

Astfel, așa cum rezultă din conținutul hotărârilor

judecătorești criticate, instanțele, cu o motivare

neconvingătoare

au dispus obligarea unei sucursale

(unitate fără personalitate juridică - Sucursala Craiova de SNP

Petrom

SA) a unui punct de lucru al SNP

Petrom

SA (punctul

Stoina

), de asemenea,

fără  personalitate juridică, și a unei alte

societăți comerciale, SC Foraj Sonde SA

Stoina

,

societate care, prin motivele de recurs se susține a fi o societate cu

capital privat și fără vreo legătură cu SNP

Petrom

SA,  în contradictoriu și cu Statul

Român,fără

vreo motivare cu privire la calitatea

acestuia, să răspundă notificărilor formulate de reclamant.

Omisiunea verificării de către instanțele de fond a îndeplinirii

de către pârâtele chemate în judecată, a calității de

„unități deținătoare” cerință impusă prin

dispozițiile art.20 și următoarele din Legea nr.10/2001 este

esențială și echivalează cu o

necercetare

a fondului pricinii deduse judecății.

Pentru considerentele arătate s-a admis recursul, s-a casat decizia

recurată

și sentința primei

instanțe și s-a trimis cauza spre

rejudecare

aceluiași tribunal cu îndrumarea să stabilească calitatea

persoanelor chemate în judecată de către reclamant precum și

să analizeze și celelalte critici formulate de recurent prin cererea

de recurs, sub formă de apărări.