ÎCCJ, decizie (scj.ro #82323)

Teren preluat de stat fără titlu. Cerere de restituire în natură, fondată pe Legea nr. 10/2001. Cuprins pe materii . Drept civil. Dreptul de proprietate privată. Teren preluat de stat fără titlu. Cerere de restituire în natură, fondată pe Legea nr. 10/2001. Index alfabetic . Drept civil. - Teren preluat de stat fără titlu. - Restituire în natură. (Cerere nefondată) Legea nr. 10/2001: art. 10 alin. (2), art. 24 . Pentru terenurile preluate în mod abuziv de către stat, persoanele îndreptățite pot obține măsuri reparatorii prin echivalent, conform art. 10 alin. (2) și art. 24 din Legea nr. 10/2001, republicată, dacă, printre altele, aceste terenuri sunt afectate de amenajări de utilitate publică, iar nu restituirea în natură, chiar dacă, inițial, statul l-a preluat fără titlu.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5220 din 15 iunie 2005. Prin decizia civilă nr. 410/2003, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele D.E. și Ș.R. împotriva sentinței civile nr. 289/2003 pronunțată de Tribunalul Dolj, menținând soluția de respingere a contestației formulată împotriva dispoziției nr.1655/2002 emisă de primarul Municipiului Craiova. Curtea de Apel a reținut, în esență, că cererea de restituire în natură a suprafeței de 500 mp teren nu este fondată, întrucât aceasta este afectată de utilități publice (alei, trotuare, spații verzi), astfel încât, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, reclamantele sunt îndreptățite doar la măsuri reparatorii în echivalent.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantele, susținând următoarele: - Instanțele au făcut o aplicare și au dat o interpretare eronată prevederilor art.10 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001 deoarece, preluarea imobilelor (construcții și teren), proprietatea antecesorilor reclamantelor, fiind făcută fără titlu, prin restituirea în natură nu se face altceva decât să se predea posesiunea unui bun aflat în mod ilegal în folosința altei părți;. aceasta deoarece reclamantele nu dobândesc și nici nu redobândesc un drept ci reprimesc folosința unui bun de care au fost deposedate în mod ilicit. Din acest motiv, este irelevantă situația juridică actuală a acestuia. - Pe de altă parte, instanțele au apreciat greșit faptul că există acele cazuri de exceptare de la restituie în natură, căci, în realitate, terenul în suprafață de 637,21 mp, fiind liber, poate fi restituit.

Recursul reclamantelor este nefondat. Instanțele constatând pe baza raportului de expertiză și a cercetării la fața locului că terenul este afectat de utilități, au pronunțat hotărâri care sunt conforme cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001. Nu se poate susține că situația juridică actuală a imobilului este irelevantă atâta vreme cât însăși legea specială reparatorie stabilește situații și cazuri clare în care nu este posibilă restituirea în natură. Prin urmare, de vreme ce însăși legea care constituie fundamentul juridic al pretențiilor cu caracter reparator prevede posibilitatea refuzului restituirii în natură în cazurile expres reglementate prin art. 10, rezultă că instanțele judecătorești nu pot ignora aceste dispoziții legale.

A accepta opinia reclamantelor, ar însemna să se accepte ideea că, statutul juridic al bunurilor a rămas neschimbat de la data preluării până la data restituirii. Or, acest lucru ar însemna negarea realității care demonstrează tocmai schimbarea acestui statut iar, uneori, chiar dispariția bunurilor. Pentru aceste considerente, critica recurentelor se va constata că nu este fondată. Aceeași critică a greșitei nerestituiri în natură a imobilului, nu poate fi acceptată, însă, nici pentru faptul că, așa după cum rezultă din conținutul notificării expediată de reclamante, nu s-a solicitat restituirea terenului, ci plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea acestuia. Nefiind întrunite temeiurile de modificare ori casare recursul a fost respins ca nefondat.