ÎCCJ, decizie (scj.ro #83048)

Asigurări. Accident cu victime

multiple. Daune morale. Criterii de stabilire

Cuprins

pe materii: Drept civil. Contracte

Index

alfabetic: contract de asigurare

-

daune morale

-

accident cu victime

Ordinul

CSA nr. 20/2008, art. 24, art. 25

Potrivit dispozițiilor art. 25 din Ordinul CSA nr. 20/2008, în

cazul în care în unul și același eveniment au fost prejudiciate mai multe

persoane și valoarea totală a prejudiciului depășește limitele de despăgubire

specificate în polița RCA, despăgubirea va fi stabilită în funcție de

cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptățite

la despăgubire.

În stabilirea cuantumului daunelor morale datorate, instanța se

raportează la limita de despăgubire prevăzută de legiuitor și menționată în

polița de asigurare, ceea ce constituie un criteriu obiectiv, precum și la

împrejurarea că în urma evenimentului rutier au rezultat mai multe victime ce

urmează a fi despăgubite, potrivit dispozițiilor art. 25 din Ordinul CSA nr.

20/2008.

Secția a II-a civilă, Decizia

nr. 4083 din 13 decembrie 2011

Prin sentința civilă

nr. 1248/2010 a Tribunalului Vaslui, Secția civilă, s-a respins excepția

netimbrării acțiunii, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții

P.V., P.M., P.G. și  P.D.Ș. în contradictoriu cu pârâta A.Ț. Asigurări SA

București și a fost obligată pârâta să achite reclamantului  P.V. suma de

13677,2 lei cu titlu de daune materiale, reclamanților P.V. și P.M., câte

100.000 lei fiecare, reclamanților P.G. și  P.D.Ș., câte 50.000 lei

fiecare, cu titlu de daune morale. (…)

Pentru a

pronunța această hotărâre, în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, s-a

reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (3) din Ordinul CSA

8/2008 a fost stabilit un plafon maxim de despăgubiri în cazul în care din

același accident rezultă mai multe victime, respectiv de 1.500.000 euro, sumă

care va fi stabilită și repartizată la părțile beneficiare în funcție de

cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptățită

la despăgubire pentru prejudiciile suferite în același accident.

În cauză,

s-a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți să fie despăgubiți atât din

punct de vedere material cât și moral, decesul fiului, respectiv fratelui

acestora, prin consecințele ce decurg dintr-un asemenea fapt regretabil,

atrăgând o proporțională și justă compensație bănească.

S-a

reținut că accidentul din data de 16.03.2009 s-a soldat cu două persoane

decedate, respectiv numiții P.B.V. și P.C., și alte șase persoane rănite, așa

că nu trebuie ignorată această împrejurare de natură a lăsa o marjă, suficientă

pentru a se putea acorda în limita plafonului, despăgubiri și pentru celelalte

persoane îndreptățite la despăgubiri.

Referitor la daunele materiale,

s-a reținut că factura BC VAS nr. 0059311 din 9.07.2010 face dovada suportării

sumei de 13677,2 lei care a acoperit din cheltuielile de înmormântare, cel

puțin pentru monumentul funerar, celelalte nefiind menționate și dovedite,

astfel încât s-au acordat daune doar în limita a ceea ce s-a dovedit.

Pentru daunele morale a

apreciat prima instanță că pentru compensarea traumelor de ordin psihic, având

în vedere că reclamanții sunt membrii aceleiași familii cu sentimente

reciproce, această împrejurare fiind de natură să amplifice aceste traume,

având în vedere că fiecare dintre cei doi părinți și ceilalți doi copii au

suferit pierderea copilului respectiv a fratelui lor, iar acest sentiment persistă

în timp, sunt îndreptățiți la daune morale.

Astfel, în condițiile în

care pârâta nu a făcut dovada acordării în mod proporțional și celorlalte părți

posibile beneficiare a asigurării, s-a constatat că acțiunea reclamanților este

parțial întemeiată, în sensul acordării de despăgubiri superioare ofertei, dar

nu în limitele cerute, apreciind că o justă despăgubire care să compenseze

daunele de ordin moral să fie în limitele stabilite prin dispozitivul

hotărârii.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC A.Ț. Asigurări SA solicitând

admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și în rejudecare,

reevaluarea temeiniciei pretențiilor emise de către reclamanți.

Prin decizia

nr. 35/2011, Curtea de Apel Iași, Secția comercială, a admis apelul pârâtei, a

schimbat în parte sentința apelată, în sensul obligării pârâtei să achite

reclamanților P.V. și P.M., câte 40.000 lei fiecare, reclamanților P.G. și

P.D.Ș., câte 10.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale și a înlăturat

dispoziția referitoare la daunele materiale.

În argumentarea

soluției pronunțate, s-a reținut că la stabilirea cuantumului daunelor morale

trebuie să se aibă în vedere, pe de o parte, dreptul reclamanților de a primi o

compensație materială față de prejudiciul moral suferit, iar, pe de altă parte,

această compensație materială să nu ducă la o îmbogățire fără justă cauză.

Având în vedere

că nu este posibilă identificarea unor criterii științifice corecte pentru

stabilirea cuantumului daunelor morale, aprecierea prejudiciului moral nu se

rezumă la determinarea prețului suferinței fizice și psihice care sunt

inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor evenimentelor

negative ale prejudiciului și implicația acestuia, pe toate planurile sociale

ale reclamanților.

În acest

context, s-a reținut că suferința provocată reclamanților prin pierderea în

urma accidentului de circulație a copilului, respectiv fratelui lor este

permanentă, iar la stabilirea daunelor morale, trebuie avut în vedere, pe de o

parte, prejudiciul moral ireparabil cauzat pe plan psihic, dar și consecințele

pe plan social, profesional și familial.

În aceste

condiții, s-a constatat că nu s-a probat faptul că victima ar fi avut o

contribuție materială decisivă la traiul zilnic al reclamanților, prin urmare,

instanța a analizat cuantumul daunelor morale în principal sub aspectul

prejudiciului moral legat de pierderea copilului respectiv a fratelui lor.

S-a mai reținut

și împrejurarea în care s-a produs accidentul, respectiv, că atât victima cât

și șoferul care a provocat accidentul erau în relații apropiate și

deplasându-se cu autoturismul condus de acesta și-a asumat, ca orice pasager,

un risc cu privire la posibilitatea producerii pe timpul deplasării a unui

eveniment rutier, lucru care s-a și întâmplat.

Față de aceste

considerente, s-a apreciat că suma de 100.000 lei pentru părinți și suma de

50.000 lei pentru frați stabilită de prima instanță este prea mare, având în

vedere și faptul că accidentul a produs mai multe victime ce urmează să fie

despăgubite. Astfel, a apreciat instanța că suma de 40.000 lei pentru fiecare

părinte și suma de 10.000 lei pentru fiecare frate reprezintă o compensație

materială suficientă pentru suferințele psihice cauzate de moartea fiului

respectiv fratelui acestora.(…)

Împotriva

deciziei sus menționate au declarat recurs reclamanții P.D.Ș., P.G., P.M. și

P.V., invocând dispozițiile art. 304 (…) pct. 9 C.proc.civ., în temeiul cărora

au solicitat casarea deciziei atacate, iar în rejudecare, menținerea sentinței

primei instanțe, ca fiind temeinică și legală.(…)

În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 9 C.proc.civ., recurenții au susținut că instanța a reținut doar

incidența dispozițiilor art. 25 din Ordinul CSA nr. 20/2008, ignorând

dispozițiile art. 24 pct. 1 și 3 din același ordin. Au mai susținut recurenții

că potrivit art. 26 pct. 1 din Ordinul CSA nr. 20/2008, pretențiile persoanelor

prejudiciate pot fi dovedite prin orice mijloc de probă și, deși la dosar s-a

depus o factură din care rezultă că s-au cumpărat materiale pentru construirea

unui monument funerar, instanța nu a ținut cont de acest înscris.

Referitor la daunele morale, s-a susținut că soluția dată

de instanța de apel are un caracter derizoriu, reprezentând 1,5% din limita

minimă la care asiguratorul trebuia obligat în temeiul contractului RCA.

Recursul reclamanților este nefondat, pentru

considerentele ce urmează:

(…)În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Înalta Curte constată că instanța de apel a făcut

o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 24 și 25 din Ordinul

CSA nr. 20/2008.

Astfel, potrivit art.

24 alin. (1) din actul normativ menționat, limitele minime de despăgubire sunt

stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, iar alin. (3) al

aceluiași articol stabilește limita de despăgubire la un nivel de cel puțin

1.500.000 euro echivalent în lei la data producerii accidentului. În strânsă

legătură cu dispozițiile legale menționate sunt însă prevederile art. 25 din

Ordinul CSA nr. 20/2008, potrivit cărora în cazul în care în unul și același

eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane și valoarea totală a prejudiciului

depășește limitele de despăgubire specificate în polița RCA, despăgubirea va fi

stabilită în funcție de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine

fiecărei persoane îndreptățite la despăgubire.

Revenind la

criticile recurenților cu privire la daunele acordate, Înalta Curte constată că

instanța de apel a reținut în mod corect că reclamanții sunt îndreptățiți să

solicite daune morale, potrivit dispozițiilor legale mai sus evocate.

În ceea ce

privește însă cuantumul daunelor morale, în lipsa unor criterii legale

obiective, stabilirea acestuia rămâne la aprecierea instanței, astfel cum în

mod corect s-a reținut. Este de observat totuși că instanța s-a raportat la

limita de despăgubire prevăzută de legiuitor și menționată în polița de

asigurare, ceea ce constituie un criteriu obiectiv, precum și la împrejurarea

că în urma evenimentului rutier au rezultat mai multe victime ce urmează a fi

despăgubite, potrivit dispozițiilor art. 25 din Ordinul CSA nr. 20/2008.(…)

În raport de aceste

considerente, Înalta Curte, constatând legalitatea deciziei recurate, în

temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., a respins recursul ca nefondat.