ÎCCJ, decizie (scj.ro #83041)

Intervenție în interesul uneia din părți. Exercitarea de către intervenient a căii de atac. Condiții și efecte Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă Index alfabetic: intervenție în interesul unei părți - recurs neavenit - renunțare la judecată C. proc. civ., art. 54, art. 56, art. 246 Potrivit art. 56 C. proc. civ., apelul sau recursul făcut în interesul uneia din părți se socotește neavenit dacă partea pentru care s-a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs, textul consacrând o limitare a activității procesuale a intervenientului în interesul uneia din părți în cazul exercitării căii de atac a apelului sau recursului, nefiind posibilă o continuare a acesteia în fața instanței de control judiciar fără ca partea principală să-și fi manifestat în mod expres voința în sensul exercitării căii de atac, textul de lege reflectând regula subordonării intervenientului accesoriu părții în favoarea căreia a intervenit.

Prin urmare, în aplicarea acestui text de lege, este neavenit recursul declarat de intervenientul în interesul uneia din părți împotriva încheierii prin care s-a luat act de renunțarea la judecata cererii de repunere pe rol formulată de partea in interesul căreia a intervenit. Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3649 din 16 noiembrie 2011 Prin Încheierea din 1 septembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VI-a comercială, în dosarul nr. xxx35/3/2008, s-a luat act de renunțarea apelantei R.A.D.E.F. Româniafilm la judecata cererii de repunere pe rol a dosarului de mai sus și s-a respins cererea intervenientului Municipiul S. în interesul acestei părți, cu același obiect. Pentru a pronunța această încheiere, curtea de apel a avut în vedere cererea formulată de apelanta R.A.D.E.F.

Româniafilm de repunere a cauzei pe rol, cerere la a cărei judecată, însă, apelanta a renunțat, fiind astfel incidente dispozițiile art. 246 C. proc. civ. cărora instanța de apel le-a dat eficiență. Ca urmare, s-a dat eficiență și dispozițiilor art. 54 C. proc. civ. în privința cererii cu același obiect formulată de intervenientul Municipiul S. având în vedere că actul de procedură promovat de către intervenientul accesoriu vizând, dimpotrivă, redeschiderea judecății, apare ca potrivnic intereselor apelantei în interesul căreia a intervenit în cauză. Intervenientul Municipiul S. a formulat, în termenul legal, recurs invocând nelegalitatea acesteia, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și după expunerea situației de fapt a arătat, în privința cererii de repunere pe rol formulată de apelanta R.A.D.E.F.

Româniafilm, că instanța de apel, luând act de cererea de renunțare la judecata cererii de repunere pe rol a dosarului formulată de apelanta R.A.D.E.F. Româniafilm în condițiile arătate, a nesocotit dispozițiile art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ., ale art. 3 C. civ. și art. 723 C. proc. civ., deoarece era obligată în baza rolului activ să verifice dacă partea își exercită cu bună – credință drepturile procedurale și dacă scopul urmărit nu este unul ilicit. Astfel, dacă instanța de apel ar fi aplicat corespunzător principiile rezultate din textele de lege anterior evocate ar fi constatat că, renunțând la judecata cererii de repunere pe rol, scopul vizat de R.A.D.E.F. Româniafilm a fost exclusiv acela de creare a premiselor constatării perimării propriului apel și a menținerii sentinței civile nr. 1616/2009, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a admis cererea SC E.I.

SRL privind obligarea R.A.D.E.F. Româniafilm de a vinde spațiul ce face obiectul acestui litigiu, hotărâre contrară Legii nr. 303/2008 și practicii judiciare în materie. Probă în acest sens stă și antecontractul vânzare - cumpărare autentificat, încheiat în executarea acestei sentințe. În privința propriei cereri de repunere pe rol a cauzei, în mod greșit s-a apreciat că prin aceasta se lezează interesele apelantei în favoarea căreia a intervenit în cauză, atât timp cât este demonstrat că interesul public al acesteia consistă tocmai în judecarea cauzei în scopul desființării sentinței apelate, or, dând prevalență interesului secret (nelegitim) al apelantei, instanța a aplicat eronat dispozițiile art. 54 C. proc.

civ., neobservându-se de fapt că cererea recurentei nu este potrivnică interesului ce trebuia reținut și analizat în cauză, conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ. Prin întâmpinare, intimata – reclamantă și intimata – pârâtă au invocat, în principal, excepția inadmisibilității recursului, iar pe fond, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Analizând cu prioritate excepția invocată se găsește fondată. Potrivit art. 56 C. proc. civ., apelul sau recursul făcut în interesul uneia din părți se socotește neavenit dacă partea pentru care s-a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs.

Textul consacră o limitate a activității procesuale a intervenientului în interesul uneia din părți în cazul exercitării căii de atac a apelului sau recursului, nefiind posibilă o continuare a acesteia în fața instanței de control judiciar fără ca partea principală să-și fi manifestat în mod expres voința în sensul exercitării căii de atac, textul de lege reflectând regula subordonării intervenientului accesoriu părții în favoarea căreia a intervenit.

Prin urmare, în aplicarea acestui text de lege, este neavenit recursul declarat de intervenientul în interesul pârâtei împotriva încheierii prin care s-a luat act de renunțarea la judecata cererii de repunere pe rol formulată de pârâtă și, pe cale de consecință, s-a respins cererea de repunere pe rol formulată de intervenientul în interesul acestei părți – recurentul în cauză, constatarea ca neavenit a recursului și soluționarea, deci, pe cale de excepție a acestuia, în lipsa unui recurs și din partea în favoarea căreia a intervenit, făcând imposibilă analizarea criticilor privitoare la legalitatea încheierii din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 246 C. proc. civ. și ale art. 54 C. proc.

civ., cu consecințe asupra cererilor de repunere pe rol. Așa fiind, în baza art. 56 C. proc. civ., s-a respins recursul ca neavenit.