ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 602/2020

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 52/2020 din data de 28 mai 2020, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva executării Sentinței penale nr. 26 din 25.02.2020 a Curții de Apel Bacău.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul să plătească statului suma de 200 cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut următoarele:

Prin contestația la executare formulată de către persoana condamnată A., în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a solicitat în principal rejudecarea cauzei în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare de instanța de italiană (Sentința penală nr. 411 din 15.11.2017,definitivă la data de 30.01.2018 pronunțată de către Tribunalul AOSTA, Italia) care a fost recunoscută prin Sentința penală nr. 26 din 25.02.2020 a Curții de Apel Bacău și în baza căreia contestatorul condamnat execută în prezent, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În motivarea contestației, persoana condamnată A. a invocat nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către autoritățile judiciare italiene, în considerarea faptului că nu a fost asistat de un avocat și nu a fost înștiințat pe cale legală să se prezinte la proces.

În principal contestatorul a solicitat rejudecarea cauzei prin care s-a soluționat acuzația penală formulată împotriva acestuia cu respectarea deplină a dreptului la apărare, iar în secundar, a solicitat să se dispună executarea pedepsei sus menționate într-un penitenciar din Italia.

Examinând cauza din perspectiva motivelor de contestație invocate, cât și din oficiu, Curtea a constatat contestația la executare formulată ca nefondată, fiind respinsă având în vedere următoarele argumente:

Prin Sentința penală nr. 26 din 25.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a dispus:

În baza art. 105 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, modificată și completată, s-a luat act de revocarea deciziei în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare la data de 11.04.2019 de Procuratura Republicii Aosta Italia, în dosarul de referință 75/208 SIEP., pe numele persoanei solicitate A. și, în consecință în baza art. 105 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, modificată și completată, s-a dispus revocarea executării mandatului european de arestare și revocarea măsurii privative dispuse anterior prin Mandatul de arestare nr. x din 27.01.2020.

În temeiul art. 172 alin. (5) Legea nr. 302/2004, raportat art. 12 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene,s-a dispus arestarea preventivă a persoanei condamnate A., pe un termen de 30 de zile, de la 25.02.2020 până la 25.03.2020, inclusiv, dar nu mai târziu de rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În temeiul art. 172 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 166 alin. (6) lit. a) și art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, modificată și completată, a fost recunoscută următoarea sentință penală pentru intimatul persoană condamnată A.: Sentința penală nr. 411 din 15.11.2017, definitivă la data de 30.01.2018 pronunțată de către Tribunalul AOSTA, Italia și s-a dispus executarea în România a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată de instanța din Republica Italia prin Sentința penală nr. 411 din 15.11.2017, definitivă la data de 30.01.2018, pronunțată de către Tribunalul AOSTA, Italia, într-un Penitenciar din România.

În baza art. 166 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei la data rămânerii definitive a sentinței, iar în conformitate cu art. 156 alin. (1) din același act normativ și art. 72 din C. pen., s-a scăzut din pedeapsa de executat durata detenției persoanei condamnate deja executate în Italia, de 5 zile, de la 08.06.2015 până la data de 12.06.2015 și durata de arest provizoriu în vederea predării/arestul preventiv de la 13.01.2020 la zi.

Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta procedură au rămas în sarcina acestuia.

S-a dispus plata sumei de 964 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu persoanei condamnate, din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Bacău.

Cu privire la admisibilitatea prezentei contestații la executare:

Atât în doctrina în materie, cât și în practica Înaltei Curții de Casație și Justiție s-a statuat și faptul că, potrivit art. 137 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, executarea unei hotărâri penale străine are loc potrivit legii române, iar în conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen., contestația contra executării hotărârii penale se poate face când se invocă, printre altele, orice cauză de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării ori o împiedicare la executarea acesteia.

Hotărârea definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat este consecința prezumării legalității hotărârii. Viciile de legalitate pot fi îndepărtate în cadrul căilor extraordinare de atac ori contestației la executare pentru aspecte expres și limitativ prevăzute.

Motivul de contestație invocat de contestator referitor la inechitabilitatea procesului penal prin care a fost condamnat de către instanța italiană și a sentinței pronunțate,care a fost recunoscută prin s.p. nr. 26/25.02.2020 a Curții de Apel Bacău, s-a apreciat că nu poate fi valorificat în cadrul contestației la executare întemeiată pe cazurile prev. de art. 598 din C. proc. pen.

Curtea a subliniat că pe calea contestației la executare întemeiată pe cazurile prev. de art. 598 din C. proc. pen. nu pot fi rezolvate aspecte ce presupun repunere în discuție a unor probleme de fond rezolvate cu autoritate de lucru judecat.

Susținerile contestatorului relative la faptul că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața autoritățile judiciare italiene, în considerarea faptului că nu a fost asistat de un avocat și nu a fost înștiințat pe cale legală să se prezinte la proces, s-a apreciat că nu constituie un temei de admisibilitate a contestației la executare formulate în cauză, ci o chestiune legată de fondul cauzei prin care s-a recunoscut și pus în executare sentința penală pronunțată de instanța italiană.

Curtea a apreciat că motivul invocat ca temei al contestației la executare ce formează obiectul cauzei pendinte, putea fi analizat și evaluat doar în cadrul apelului ce putea fi declarat împotriva s.p. nr. 26 din 25.02.2019 a Curții de Apel Bacău, prin eventuala invocare a dispozițiilor art. 163 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 302/2004.

Solicitarea subsidiară a contestatorului de a se dispune executarea pedepsei într-un penitenciar din Italia, s-a apreciat că nu poate fi analizată în cadrul contestației la executare, întrucât nu se regăsește printre cele prev. de art. 598 din C. proc. pen., aspectul invocat putând fi dezbătut și soluționat în fața instanței care a recunoscut sentința de condamnare pronunțată de autoritățile italiene, care a pronunțat s.p. nr. 26 din 25.02.2020 a Curții de Apel Bacău sau în calea de atac a apelului declarat împotriva acestei hotărâri.

Pentru cele expuse, constatând lipsa de temeinicie a contestației formulate în cauză Curtea, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A..

II. Examinând contestația prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestația la executare reprezintă o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Printr-o contestație la executare nu se pot invoca aspecte ce țin de judecata pe fond a cauzei, ci doar aspecte care privesc executarea hotărârilor.

Potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

- când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

- când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

- când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

- când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei

În speța de față, condamnatul a invocat incidența dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen., solicitând ca prin intermediul acestui mijloc procesual, să se constate, în principal, că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața autoritățile judiciare italiene,iar în subsidiar să se dispună executarea pedepsei într-un penitenciar din Italia.

Înalta Curte constată că motivele contestatorului nu se în cadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. Nelămurirea ivită vizează limitele în care hotărârea se execută, iar nu valabilitatea acesteia în privința textelor de lege și a principiilor aplicate. În acest sens, caracterul echivoc al dispozitivului hotărârii și lipsa acestuia de precizie, pot legitima formularea unei contestații la executare în baza acestui temei (de exemplu, existența nelămuririi în privința perioadei privării de libertate din cursul procesului penal, ce trebuie dedusă sau mențiunea generică de confiscare a bunurilor utilizate în vederea comiterii infracțiunii, fără ca acestea să fie identificate). Pe calea contestației la executare pot fi rezolvate aspecte legate de punerea în executare a unei hotărâri, fără a se repune în discuție probleme de fond rezolvate cu autoritate de lucru judecat.

În ceea ce privește dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., atunci când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei trebuie să cuprindă situațiile intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare în care, fie pedepsele nu se mai execută (în caz de amnistie, prescripția executării pedepsei, grațierea, decesul persoanei condamnate), fie intervin modificări în sensul micșorării cuantumului pedepselor ce urmează a fi puse în executare sau care se execută.

În cauză, criticile contestatorului privesc pedeapsa recunoscută prin Sentința penală nr. 26 din 25.02.2020 a Curții de Apel Bacău, prin care printre altele, a fost recunoscută Sentința penală nr. 411 din 15.11.2017, definitivă la data de 30.01.2018 pronunțată de către Tribunalul AOSTA, Italia și s-a dispus executarea în România a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată de instanța din Republica Italia prin Sentința penală nr. 411 din 15.11.2017, definitivă la data de 30.01.2018, pronunțată de către Tribunalul AOSTA, Italia, într-un Penitenciar din România, în sensul că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața autoritățile judiciare italiene,iar în subsidiar să se dispună executarea pedepsei într-un penitenciar din Italia.

Or, acestea nu se circumscriu cazurilor de contestație la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen., prin prezenta contestație la executare nefiind relevate nelămuriri cu privire la hotărârea ce se execută, nici piedici în calea punerii ei în executare și nici nu au intervenit modificări, în sensul micșorării cuantumului pedepsei ce se execută. În fapt, este pusă în discuție chiar legalitatea și temeinicia hotărârii în baza căreia se face executarea, fiind criticată recunoașterea (prin Sentința penală nr. 26 din 25.02.2020 a Curții de Apel Bacău) a pedeapsei aplicate contestatorului de autoritățile italiene, de 3 ani și 6 luni închisoare.

Având în vedere criticile formulate de contestatorul condamnat, Înalta Curte mai notează că în procedura contestației la executare nu se poate modifica o hotărâre rămasă definitivă, nu se poate proceda la o reindividualizare a pedepsei prin pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat, stabilității raporturilor juridice.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 52/2020 din data de 28 mai 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Sentinței penale nr. 52/2020 din data de 28 mai 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01 octombrie 2020.

GGC - MM