ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 376/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Local al Comunei Bistra, anularea, în parte, a H.G. nr. 934 din 9 septembrie 2002 și a Hotărârii nr. 11 din 6 august 2001 a Consiliului local Bistra, în sensul excluderii din Anexa 1 a hotărârii de consiliu bunurile cuprinse la pct. 10 - 15, respectiv a terenului în suprafața de 24784 mp, identificat prin top. x din CF x Petrova.

Totodată, au solicitat obligarea la plata despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, în cuantum de 800.000 RON și la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere.

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 304 din 10 octombrie 2016, a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. și B., au reluat, în parte, situația de fapt, susținând că hotărârea primei instanțe este nelegală, nefiind analizate în totalitate probele existente la dosar.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, susținerile recurenților-reclamanți nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceștia nedezvoltând critici față de hotărârea atacată, ci au apreciat doar că aceasta este nelegală, exprimându-și nemulțumirea față de soluția primei instanțe.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte și afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, în condițiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Prin urmare, susținerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței nr. 304 din 10 octombrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT