ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1110/2020

Asupra recursului de față de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a IV-A pentru litigii de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2018 la data de 05 septembrie 2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA-NĂSĂUD, a solicitat anularea deciziei civile nr. 907/A din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a deciziei civile nr. 43/A din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2017 și a deciziei civile nr. 528 din 27 aprilie 2018 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 1492/A din 31 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-A pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă contestația în anulare, ca fiind inadmisibilă.

Împotriva deciziei civile nr. 43/A din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cluj, contestatoarea A. a mai formulat o contestație în anulare, care a fost respinsă prin decizia civilă nr. 528/A din 27 aprilie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a IV-A pentru litigii de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, prin care își exprimă nemulțumirea față de modul de soluționare a cauzei.

În drept, recursul nu este motivat.

Intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului față de dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și excepția autorității de lucru judecat.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Părțile au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul, întrucât nu s-a întrunit unanimitatea membrilor completului de judecată și a fixat termen, în ședință publică, la 18 martie 2020.

Prin încheierea din 18 martie 2020, s-a constatat suspendarea de plin drept a cauzei, în temeiul art. 42 alin. (6) cap. V al Anexei nr. 1 la Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195/16.03.2020.

Judecarea cauzei a fost reluată la 24 iunie 2020.

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, invocată de intimată, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect decizia nr. 1492/A din 31 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Decizia ce formează obiectul prezentului dosar are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Potrivit dipozițiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel, iar art. 155 din același act normativ stabilește că împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă, hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen, fiind definitive.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, precum și hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Cum hotărârea atacată cu contestație în anulare este definitivă, rezultă că și decizia recurată are același caracter, conform dispozițiilor legale anterior arătate.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia nr. 1492/A din 31 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Înalta Curte reține, de asemenea, că potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA-NĂSĂUD și va respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei 1492/A din 31 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA-NĂSĂUD.

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei 1492/A din 31 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie 2020.