ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 579/2020

Ședința publică din data de 6 martie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: Contestatoarea A. a formulat contestație în anulare, înregistrată sub numărul de dosar x/2018 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a IV-a Litigii de muncă si Asigurări sociale, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ ȘI CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, contestația având ca obiect decizia civilă nr. 163 din 20 februarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 de către aceeași instanță. La data de 12 iunie 2018, contestatoarea a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, o cerere de amânare a cauzei pentru motive medicale.

În acest sens, a depus la dosar adeverința medicală nr. 5205 din 11 iunie 2018, emisă de S.C. B. S.R.L. Prin încheierea din data de 13 iunie 2018, atacată în cauză, instanța a respins, ca nefondată, cererea de acordare a unui nou termen de judecată, având în vedere că, la termenul anterior dispus în cauză, a încuviințat cererea de amânare a soluționării cauzei. formulată de contestatoare pentru angajarea unui apărător ales. Totodată, având în vedere că, în cauză, părțile nu au solicitat judecata în lipsă, instanța a suspendat soluționarea cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la o nouă stăruință a părților. La data de 19 iunie 2018, recurenta-contestatoare A. a declarat recurs împotriva încheierii din 13 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 ianuarie 2018. În cadrul recursului formulat, recurenta-contestatoare a solicitat anularea încheierii pronunțate de Curtea de Apel Cluj și trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe. A precizat că și-a motivat cererea de amânare a cauzei formulată la termenul de judecată din data de 13 iunie 2018, astfel că, în mod greșit a dispus instanța respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată, formulată de recurenta-contestatoare. Totodată, a invocat autoritatea de lucru judecat, în raport cu soluția pronunțată în dosarul nr. x/2009 și nr. y/2016* al Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Intimatele-pârâte nu au formulat întâmpinare. Recurenta-contestatoare a depus la dosar, la data de 15 februarie 2019, prin email, o cerere de renunțare la recursul înregistrat pe rolul Înaltei Curți, precizând, de asemenea, că la data de 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Cluj a constatat perimată contestația în anulare formulată de recurenta-contestatoare, având ca obiect decizia civilă nr. 163 din 20 februarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al aceleiași instanțe. În cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul asistent raportor apreciind că recursul este admisibil în principiu și a fost declarat în termenul legal.

Prin raport s-a propus a se lua act de renunțarea recurentei la judecata recursului. Prin încheierea din data de 20 septembrie 2019, Înalta Curte, analizând raportul, a dispus comunicarea acestuia, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Ulterior comunicării raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, recurenta-contestatoare A. a depus la dosar, la data de 21 octombrie 2019, Note scrise prin care a precizat că își retrage cererea de renunțare la judecata recursului. Examinând excepția lipsei de interes în formularea recursului de față, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Excepția lipsei de interes în formularea recursului, invocată din oficiu, este o excepție de fond, absolută și peremptorie care, în caz de admitere, face de prisos cercetarea pe fond a cererii.

Pentru acest motiv, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., instanța are obligația de a se pronunța cu prioritate asupra acestei excepții. Condiție de exercițiu a acțiunii civile, interesul reprezintă folosul pe care îl are o persoană, pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare În doctrină, s-a statuat că interesul trebuie să fie legitim, respectiv corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale, actual, respectiv să existe la momentul la care a fost formulată cererea și, nu în ultimul rând, direct și personal, respectiv să aparțină celui care a formulat cererea. Ca atare, interesul procesual actual, legitim și personal este o condiție de exercițiu ce trebuie să se justifice în fiecare etapă procesuală, așadar, și în recurs, cum este situația supusă examinării.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumată a cauzei, prin încheierea din data de 13 iunie 2018, atacată în cauză, având în vedere că părțile nu au solicitat judecata în lipsă, instanța de apel a suspendat soluționarea cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la o nouă stăruință a părților.

Din verificările efectuate de instanța de recurs se constată că la data de 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a pronunțat, în dosarul nr. x/2018, decizia civilă nr. 110/A/2019 prin care, ulterior repunerii cauzei pe rol în vederea discutării excepției perimării invocate din oficiu, instanța a admis această excepție și a constatat perimarea contestației în anulare declarate de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ, având ca obiect decizia nr. 163/A din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Cluj dată în dosarul nr. x/2016. Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut că în ședința de judecată din data de 13 iunie 2018 s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în sensul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., constatându-se că părțile, deși legal citate, nu s-au înfățișat în instanță și nici nu au solicitat judecarea în lipsa lor de la dezbateri. S-a arătat că, de la data suspendării judecății, nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură pentru o perioadă mai mare de 6 luni, cauza rămânând astfel în nelucrare din vina părților, astfel că s-a constatat din oficiu, conform art. 416 și următoarele din C. proc. civ., perimarea contestației în anulare. În aceste condiții, apare ca lipsit de interes demersul procesual al recurentei, de a ataca cu recurs încheierea prin care judecarea contestației în anulare declarate de aceasta a fost suspendată pentru lipsa părților, față de împrejurarea neatacării deciziei nr. 110/A/2019 prin care s-a constatat perimarea contestației în anulare.

Astfel, în cazul unei eventuale admiteri a recursului, cauza nu ar putea fi trimisă pentru continuarea judecății, câtă vreme partea nu a înțeles să atace și decizia prin care a fost soluționat procesul. Având în vedere toate considerentele mai sus arătate, Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat în cauză, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 13 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2020.