ÎCCJ, decizie (scj.ro #83108)

Majorarea de drept a capitalului social cu valoarea din certificatul de atestare a dreptului de proprietate. Dispoziții legale aplicabile Cuprins pe materii: Drept comercial. Funcționarea societăților comerciale Index alfabetic : acțiune în anulare - hotărâre AGA - majorare capital social - certificat de atestare a dreptului de proprietate Legea nr.297/2004, art. 240 alin. (2)(3)(4) O.U.G. nr. 88/1997, art. 32 2 alin. (1) Legea nr. 137/2002, art. 12 alin. (5) Potrivit art. 32 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 88/1997, „capitalul social al societăților comerciale cărora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului se majorează de drept cu valoarea terenurilor menționate în certificate”.

Din economia art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 reiese faptul că, în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, acesta se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate. Astfel, atunci când legea vorbește de o majorare de drept nu sunt aplicabile dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 297/2004, legiuitorul neînțelegând să condiționeze producerea de drept a unor efecte (majorarea capitalului social) de îndeplinirea unor proceduri sau de respectarea anumitor dispoziții legale fără aplicabilitate în speță.

Secția comercială, Decizia nr. 3710 din 4 noiembrie 2010 Reclamanta SIF Transilvania SA a formulat în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. SA cerere de anulare a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 29 noiembrie 2004. Prin sentința comercială nr. 3163/2005, Tribunalul București, Secția a VI-a comercială, a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă și a admis acțiunea reclamantei așa cum a fost formulată.(…) S-a reținut că hotărârea A.G.E.A. BTT SA din 29 noiembrie 2004 a fost adoptată cu încălcarea unor dispoziții legale imperative și cu eludarea drepturilor acționarilor minoritari. Potrivit dispozițiilor art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, majorarea de capital social prin aport în natură trebuia să fie aprobată de AGEA la care participă cel puțin ľ din numărul titularilor capitalului social și cu votul acționarilor ce dețin cel puțin 75% din drepturile de vot.

Împotriva sentinței comerciale nr. 3163/2005 a Tribunalului București, Secția a VI-a comercială, a declarat recurs calificat, în temeiul art. 84 C . proc . civ ., apel pârâta SC B.T.T. SA București criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate . Prin criticile formulate, apelanta a susținut că în mod greșit instanța a reținut că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, întrucât potrivit acestui text de lege, pentru majorarea de capital social prin aport în natură accentul nu cade pe numărul celor care trebuie să fie prezenți, ci pe cota din capitalul social deținută de aceștia. De asemenea, în mod greșit instanța de fond a reținut că au fost încălcate și dispozițiile art. 240 alin. (3) și (4) din Legea nr. 297/2004, în conformitate cu care anularea aportului în natură se face de către experți independenți, motiv pentru care s-a solicitat admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii.

Prin decizia comercială nr. 332/2006 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VI-a comercială, s-a admis apelul și s-a schimbat în tot sentința atacată în sensul că s-a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că în cauză nu s-au încălcat dispozițiile art. 240 alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 297/2004, întrucât textul de lege mai sus menționat pune accentul pe cota din capitalul social deținut de acționar, și nu pe numărul celor care trebuie să fie prezenți. Totodată, instanța de apel a arătat că potrivit art. 32 3 alin. (1) din OUG nr. 88/1997, capitalul social al societăților comerciale cărora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majorează de drept cu valoarea terenurilor menționate în certificat.

Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs SIF Transilvania SA Brașov, iar prin decizia nr. 2096/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comercială, s-a admis recursul, s-a casat decizia nr. 332/2006 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VI-a comercială, s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu recomandarea ca instanța de apel să se pronunțe în legătură cu excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 143 din HG nr. 577/2002 invocată de reclamantă, cât și cu recomandarea ca instanța de apel să răspundă la excepția lipsei obiectului acțiunii invocată de BTT în recurs și argumentată pe trecerea a mai mult de un an de la data adoptării hotărârii și nepunerea ei în aplicare, împrejurare în care se vor face verificări la Registrul Comerțului asupra datei la care s-au îndeplinit formalitățile de publicitate.

Curtea de Apel București, în apel după casare, a dat eficiență celor dispuse prin decizia nr. 2096/2007 pronunțată de Î.C.C.J. și prin încheierea din 23 noiembrie 2007, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a suspendat judecata apelului și a sesizat Secția de contencios administrativ în soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 143 din HG nr. 577/2002 invocată de SIF Transilvania SA Brașov. Prin sentința nr. 2217/2008 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția de nelegalitate invocată de SIF Transilvania SA, iar cu adresa nr. 218952/2009 ONRC a comunicat că Hotărârea AGEA din 29 noiembrie 2004 a SC BTT SA nu a fost publicată în evidențele registrului comerțului, în dosarul de arhivă și nici publicat în Monitorul Oficial al României.

Totodată, cu adresa nr. 7906/2009 SIF Transilvania SA a făcut dovada faptului că apelanta SC BTT SA este societate tranzacționată pe piața de capital. În apel după casare, SC BTT SA și-a reiterat motivele de apel, însă a invocat și excepțiile lipsei de obiect a cererii de anulare a Hotărârii AGEA nr. 17/2004 a SC BTT SA, cât și excepția lipsei de interes a SIF Transilvania SA, excepție invocată și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția comercială. Curtea de Apel București, Secția a V-a comercială, prin decizia nr. 6/2010, în rejudecare, a respins apelul ca nefondat. Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut că art. 240 al Legii nr. 297/2004, în alin. (2) stabilește expres condițiile de cvorum și de majoritate cu care poate fi adoptată o hotărâre de majorare a capitalului social cu aport în natură în cazul unei societăți ale cărei acțiuni sunt listate la bursă.

Având în vedere importanța unei asemenea operațiuni în viața societății și posibilitatea afectării drepturilor acționarilor minoritari, articolul menționat mai sus stabilește în mod cumulativ condițiile necesare pentru legalitatea hotărârii de majorare, respectiv participarea la adunare a cel puțin ľ din numărul titularilor capitalului social (deci a acționarilor) și cu votul acționarilor ce dețin 75% din drepturile de vot. Instanța de fond apreciind corect situația de fapt a reținut în considerentele sentinței că prima cerință a textului art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prezența acționarilor reprezentând ľ din numărul titularilor capitalului social) nu a fost respectată, întrucât la ședință nu au fost prezenți decât doi acționari din totalul de 615 acționari ai societății.

Așa fiind, în mod corect s-a considerat că hotărârea din 29 noiembrie 2004 este lovită de nulitate, sentința fondului fiind sub acest aspect temeinică și legală. În mod greșit a considerat apelanta SC BTT SA că majorării de capital a unei societăți admise la tranzacționarea cu aport în natură nu îi sunt aplicabile prevederile legale referitoare la modalitatea concretă de majorare cuprinse în art. 240 alin. (3) și (4) ale Legii nr. 297/2004.

În cauză instanța de fond a făcut o interpretare justă a textelor aplicate și a conflictelor de legi aplicabile, reținând prevalența Legii nr. 297/2004, ca lege specială aplicabilă societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată, și nu a OUG nr. 88/1997 și a Legii nr. 137/2002, și pe cale de consecință a sancționat încălcarea dispozițiilor art. 240 alin. (3) și (4) (referitoare la numirea unui expert independent și convocarea unei noi adunări a acționarilor și modalitatea calculării numărului de acțiuni ce revine ca urmare a aportului în natură) cu anularea Hotărârii AGEA - BTT din 29 noiembrie 2004. Fiind vorba de o majorare de capital cu aport în natură, pârâta apelantă BTT trebuia să respecte dispozițiile art. 240 alin. (4) din Legea nr. 297/2004, respectiv: „numărul de acțiuni ce revine ca urmare a aportului în natură se determină ca raport între valoarea aportului, stabilită în conformitate cu alin. (3), și cea mai mare valoare dintre prețul de piață al unei acțiuni, valoare pe acțiune calculată în baza activului net contabil sau valoarea nominală a acțiunii”.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta SC BTT SA criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C . proc . civ . Astfel s-a considerat că în mod eronat instanțele nu au considerat cererea de anulare a Hotărârii AGEA a SC BTT SA nr. 17/2004 ca fiind lipsită de interes, deoarece hotărârea respectivă nu a făcut decât să constate o situație juridică preexistentă, o majorare de capital care a operat de drept la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate. În acest context, a susținut recurenta, este evident că instanțele au considerat în mod eronat că în speță ar fi aplicabile nu dispozițiile speciale din materia privatizării, ci dispozițiile art. 240 alin. (2) (3) și (4) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital care reprezintă o normă generală.

Recursul este fondat. Potrivit art. 32 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 88/1997, „capitalul social al societăților comerciale cărora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului se majorează de drept cu valoarea terenurilor menționate în certificate”. Totodată, art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 prevede că în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, acesta se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate.

În speță, capitalul social al SC BTT SA a fost majorat cu valoarea terenului pentru care s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M15 nr. 0059/24 octombrie 2000, anterior privatizării, astfel încât regăsim incidentă prima ipoteză din textul legal invocat mai sus. Rezultă deci că majorarea capitalului social al SC BTT SA cu valoarea terenului pentru care s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 15 nr. 0059/24 octombrie 2000 s-a produs de drept la data intrării în vigoare a Legii nr. 137/2002, valoarea efectivă cu care s-a majorat capitalul social fiind valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare, potrivit art. 143 din H.G.

nr. 577/2002, dispoziție a cărei legalitate a fost constatată prin sentința nr. 2217/9 septembrie 2008 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Rezultă deci că susținerea intimatei SIF Transilvania SA, potrivit căreia modul de stabilire a valorii terenului este cel prevăzut de art. 240 alin. (3) din Legea nr.297/2004, apare ca neîntemeiată atâta timp cât potrivit art. 143 din H.G. nr. 577/2002 – dispoziție specială a cărei aplicare prevalează normelor generale în virtutea principiului „ specialia generalibus derogant ” – valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare.

În contextul celor menționate mai sus, este evident că atât instanța de fond cât și instanța de apel au considerat, în mod eronat, că în speță ar fi aplicabile nu dispozițiile speciale din materia privatizării, ci dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, care reprezintă o normă generală.

În concluzie rezultă că atunci când legea vorbește de o majorare de drept în speță nu au cum să fie aplicabile dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 297/2004, legiuitorul neînțelegând să condiționeze producerea de drept a unor efecte (majorarea capitalului social) de îndeplinirea unor proceduri sau de respectarea anumitor dispoziții legale fără aplicabilitate în această speță unde, majorarea capitalului social s-a produs de drept, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004, cu valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare, iar adoptarea hotărârii contestate prin prezenta acțiune a atestat o situație juridică preexistentă.

Față de cele arătate, văzând dispozițiile art. 312 C . proc . civ ., s-a admis recursul declarat de SC B.T.T. SA București împotriva deciziei nr. 6 din 8 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a V-a comercială. A fost modificată decizia recurată , s-a admis apelul împotriva sentinței nr. 3163 de la 1 iulie 2005 a Tribunalului București, Secția comercială, s-a schimbat în tot sentința și, pe fond, s-a respins acțiunea.