ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2012

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 48 din 6 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj au fost condamnați inculpații: 1. P.D.A., la pedepsele de: - 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. cu art. 320 1 C. proc. pen. - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. cu art. 320 1 C. proc. pen. și - 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 cu art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pedeapsa de: - 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen. deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, din 21 septembrie 2011 la zi. 2. M.S.M., la pedepsele de: - 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu art. 320 1 C. proc. pen. și - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen., cu art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen.

constată că prezentele infracțiuni au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pedeapsa de: -18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc.

pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, din 21 septembrie 2011 la zi. În baza art. 14, 346 C. proc. pen. a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile despăgubiri civile în sumă de 80.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale și pe inculpatul M.S.M. să plătească aceleiași părții civile despăgubiri civile în sumă de 2825 lei, reprezentând daune materiale. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei doi inculpați, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În baza art. 191 C. proc.

pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 7800 lei fiecare. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cunoscute și însușite de către inculpați în condițiile art. 320 1 C. proc. pen.: La data de 10 septembrie 2011, organele de urmărire penală au fost sesizate de către martorul C.I. cu privire la faptul că, în timp ce se afla cu turma de oi în zona „Dumbrava - La Scenă" în apropierea localității Igriția, com. Cornești, jud. Cluj, a găsit un cadavru uman carbonizat. La aceeași dată, organele de urmărire penală s-au deplasat la fața locului, stabilindu-se că în apropierea scenei unde se organizau sărbătorile populare se află un drum forestier care duce în direcția localității Bobâlna și care traversează pădurea.

La diferite distanțe de primii pomi din pădure, în dreapta drumului forestier, au fost descoperite mai multe fragmente dintr-un cadavru uman carbonizat, iar la aproximativ 30 de metri de la intrarea în pădure a fost găsită vatra unui foc, de formă circulară (în interiorul căruia se observau, resturi d e lemne arse și cenușă, iar cu ocazia examinării, în interiorul acesteia au mai fost găsite fragmente costale, vertebre și un fragment de cap femural carbonizate) mărginită de un buștean din lemn, parțial aprins, care fumega. Capetele acestuia erau tăiate (probabil cu un motofierăstrău). Pe buștean au fost descoperite urme de substanța brun-roșcată. După îndepărtarea bușteanului din vatra focului, în zona situată sub acesta, au fost descoperite alte fragmente ale unui cadavru uman carbonizat (osul femural și posibil gamba dreaptă, respectiv laba piciorului drept).

În urma examinării vetrei focului, în zona centrală, a fost găsit un fragment textil, de aproximativ 30x15 cm, posibil buzunar spate blue- jeans, precum și un alt fragment textil de aproximativ 10x10 cm culoare roșiatică-gri, probabil pătură sau carpetă. În apropierea vetrei focului, respectiv la aproximativ 4 metri, a fost descoperită o altă bucată de lemn, iar la o distanță de 14 metri a fost găsită o creangă de 6,5 metri. În partea dreaptă a vetrei focului, peste drumul forestier, au fost descoperite alte fragmente osoase carbonizate (bazinul cadavrului, un fragment din coloana vertebrală, organe interne și fragmente costale), în vegetație fiind vizibile urme de târâre. În imediata apropiere a acestui loc au fost găsite patru fragmente costale - carbonizate.

La 14 metri de locul în care au fost găsite fragmentele costale, înspre pădure, au mai fost descoperite alte fragmente ale unui cadavru uman carbonizat (craniul victimei, gâtul, centura humerală, omoplatul și brațul drept, parțial sternul și plămânii). În urma examinării craniului victimei, în interiorul cavității bucale a fost găsită o bucată de material textil, de culoare deschisă. Conform declarației martorului C.I., la data de 10 septembrie 2011, în timp ce se afla cu oile în locul denumit „La scenă" alertat de câinii care-l însoțeau a observat vatra unui foc care încă fumega, iar apoi imediat a observat că unul dintre câini transporta în gură un craniu, conștientizând că este al unui om doar după ce a reușit să ia din gura câinelui craniul carbonizat.

Pentru acest motiv a sesizat telefonic pe martorul D.M., timp în care câinii care îl însoțeau au târât prin vegetație o parte a fragmentelor osoase carbonizate din vatra focului și apoi, după sosirea acestuia la fața locului, organele de urmărire penală. Pe fondul audierii sale, martorul C.I. a precizat că în jurul orelor 04:00 ale dimineții zilei de 10 septembrie 2011, a observat în zona releului de telefonie mobilă, deplasându-se înspre zona denumită „La scenă" un autovehicul, iar în jurul orelor 05:30 a observat același autovehicul rulând dinspre zona denumită „La scenă" înspre satul Igriția.

Conform concluziilor preliminare întocmite de către medic primar legist din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca cadavrul persoanei cu identitate necunoscută de sex masculin prezenta un traumatism cranio-cerebral, cu fractura cutiei craniene și hemoragie meningo-cerebrala, leziuni produse prin lovire cu un corp dur, între leziunile traumatice și deces existând legături de cauzalitate, opinându-se că leziunile de carbonizare s-au putut produce postmortem prin acțiunea flăcărilor.

Efectuându-se investigații în vederea stabilirii și identificării victimei și autorului/autorilor, în urma vizualizării înregistrărilor camerelor video montate la intersecția DJ 108B cu DJ 109B a rezultat faptul că la data de 10 septembrie 2011, orele 05:55:10, prin intersecție a rulat autoturismul, rulând dinspre Igriția înspre Oșorhel, deplasându-se pe direcția Panticeu, acesta fiind, de fapt, singurul autovehicul care a fost înregistrat de camera 2 video montată în intersecție în intervalul 03:00-06:00. Totodată, s-a stabilit că proprietarul autovehiculului este inculpatul P.D.A. Fiind audiat de către organele de cercetare penală, la data de 19 septembrie 2011, inculpatul P.D.A.

a avut o atitudine oscilantă, nerecunoscând inițial faptul că a condus în cursul nopții de 9 septembrie 2011 autovehiculul pe raza comunei Cornești, pentru ca apoi să recunoască faptul că a condus autoturismul (indicând însă o altă direcție de deplasare, nu dinspre localitatea Igriția, ci rulând înspre localitatea Bobâlna), cu toate că camerele de supraveghere montate la intersecția DJ 108B cu DJ 109B l-au surprins efectuând virajul la stânga. După ce a recunoscut faptul că într-adevăr a condus autovehiculul înspre localitatea Bobâlna, inculpatul, invocând diferite pretexte ca și motiv al deplasării care nu erau plauzibile, a precizat că pentru a efectua deplasarea a alimentat în prealabil autovehiculul cu combustibil de la stația Peco M. din cartierul Mărăști.

La aceeași dată, s-a procedat de organul de cercetare penală la examinarea exterioară și interioară a autoturismului, împrejurare în care în portbagajul autoturismului au fost găsite mai multe bunuri, printre care și o canistră din material plastic, de culoare albastră, de 10 litri, care emana miros de benzină. Inculpatul P.D.A. a acceptat să fie supus testării tehnicii poligraf, dar la întrebările relevante ale cauzei răspunsurile sale au provocat modificări specifice comportamentului simulat. În urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale stației peco, s-a stabilit faptul că la ora 00:20 autovehiculul a intrat în stația peco la ora 00:24, a fost alimentat cu combustibil, însă de către o altă persoană și nu de inculpat (aspect pe care l-a susținut cu ocazia audierii din data de 19 septembrie 2011). Persoană care a alimentat autovehiculul, a intrat în magazinul stației peco și a achitat la ora 00:26 contravaloarea combustibilului.

La ora 00:55, autoturismul a revenit în stația peco, observându-se momentul în care pasagerul din dreapta a coborât din autoturism (aceeași persoană care a alimentat la ora 00:24 și a achitat contravaloarea combustibilului la ora 00:26). Pasagerul avea asupra sa un recipient de culoare albastră, în care a introdus combustibil, după care a așezat recipientul în autoturism la ora 00:56:09, iar apoi s-a îndreptat înspre magazin și a achitat contravaloarea combustibilului la ora 00:56:33. Cu ocazia audierii din data de 20 septembrie 2011 inculpatul P.D.A. a revenit asupra declarației date în cursul zilei de 19 septembrie 2011 precizând că, de fapt, cel care a alimentat cu combustibil autovehiculul și apoi recipientul a fost inculpatul M.S.M.

Pe fondul audierii, inițial, la data de 20 septembrie 2011 inculpatul M.S.M. nu a recunoscut faptul că ar avea vreo contribuție în ceea ce privește moartea victimei, însă a acceptat să se supună testului poligraf; împrejurare în care în cadrul interviului pre-test inculpatul a recunoscut că are contribuție în ceea ce privește moartea victimei K.A., motiv pentru care răspunsurile acestuia la întrebările relevante ale cauzei nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat. Fiind audiați de către procuror, inculpații P.D.A. și M.S.M. au precizat faptul că au fost prieteni cu victima K.A., însă, fără un motiv anume, în urmă cu aproximativ două-trei luni anterior lunii septembrie 2011, inculpatul P.D.A.

a început să ironizeze victima K.A. În urma acestei stări, între inculpatul P.D.A. și victima K.A. s-a declanșat o stare conflictuală, soldată în cele din urmă cu proferarea de amenințări de către victimă la adresa celui dintâi, respectiv la distrugerea la începutul lunii august 2011, respectiv în cursul nopții de 17/18 august 2011, a geamului portierei dreapta-față a autovehiculului proprietatea inculpatului P.D.A. Pentru acest considerent inculpatul P.D.A. a și sesizat, de a altfel, organele de cercetare penală și a formulat o sesizare și o plângere penală prealabilă împotriva victimei, înregistrate la Poliția Municipiului Cluj-Napoca, secția II poliție și respectiv, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Conform propriilor declarații, la începutul lunii septembrie 2011, între inculpați au avut loc discuții în cadrul cărora inculpatul P.D.A. i-a propus inculpatului M.S.M. „să-i facem felul" - victimei K.A. , cei doi luând în mod efectiv hotărârea de a suprima viața victimei, crezând că în cazul în care nu ar fi suprimat viața acestuia „acesta se va întoarce împotriva noastră". La data de 09 septembrie 2011, după ce inculpatul P.D.A. s-a întâlnit cu inculpatul M.S.M. au reluat discuția anterioară „de a-i aplica o lecție" victimei, discuție în cadrul căreia cei doi au stabilit un plan și au pus la punct în detaliu modul de comitere al faptei. Astfel, pentru a evita să fie surprinși inculpații au eliminat pe rând variante cu privire la locul comiterii faptei.

Cunoscând obiceiurile propriilor părinți (în sensul că nu ieșeau din cameră noaptea), inculpatul M.S.M. a propus inculpatului P.D.A. ca locul comiterii faptei să fie propria-i locuință. De asemenea, a adus la cunoștința inculpatului P.D.A. că datora victimei o sumă de bani și avea motivul pentru a-l invita la el acasă, fără ca victima să bănuiască ceea ce avea să se întâmple. Au stabilit, totodată, modalitatea în care urmau să suprime viața victimei și rolul fiecăruia în desfășurarea acțiunii - inculpatul P.D.A. urmând să stranguleze victima, sens în care pentru a o surprinde urma să se ascundă într-o zonă neiluminată a holului locuinței lui M.S.M. Cei doi inculpați au stabilit și modul în care urmau să-și procure sfoara cu ajutorul căreia inculpatul P.D.A.

urma să stranguleze victima, precum și modalitatea în care urmau să ascundă urmele infracțiunii săvârșite, respectiv să incendieze cadavrul victimei (inițial, în zona localității Dăbâca, într-un loc cunoscut de inculpatul P.D.A.). Pentru a aduce la îndeplinire planul dinainte stabilit, cunoscând locul de muncă al tatălui inculpatului M.S.M. - un oficiu poștal, inculpatul P.D.A., însoțit de celălalt inculpat, s-au deplasat la locuința acestuia din urmă și, sub un pretext oarecare, i-a cerut numitului M.O.M. „să-i dea ceva sfoară". Numitul M.O.M. a dat curs solicitării inculpatului P.D.A.. După ce au obținut instrumentul cu ajutorul căruia urmau să acționeze asupra victimei, inculpații au părăsit locuința inculpatului M.S.M.

Și s-au deplasat la locuința inculpatului P.D.A. loc de unde urmau să ia doi saci pentru a putea transporta cadavrul. Inculpatul P.D.A. a luat sacii din propria-i locuință și a apoi i-a remis inculpatului M.S.M., cei doi stabilind să se reîntâlnească în fața imobilului în care locuiesc pentru a aștepta sosirea victimei K.A. De menționat că, în timpul discuțiilor în cadrul cărora au stabilit în detaliu planul, inculpatul M.S.M. a apelat telefonic victima pretextând că-i poate restitui suma datorată, pentru a-l invita la el, însă victima nu se afla acasă. Astfel, victima s-ar fi înțeles cu inculpatul M.S.M. să-l anunțe când revine pentru ca apoi să se deplaseze la locuința inculpatului M.S.M. Inculpații s-au reîntâlnit în fața imobilului în care locuiesc și au așteptat în interiorul autovehiculului proprietatea lui P.D.A.

ca victima K.A. să sune pentru a-și anunța revenirea. La un moment dat, victima K.A. l-a apelat telefonic pe inculpatul M.S.M., aducându-i la cunoștință că revine acasă, motiv pentru care inculpații P.D.A. și M.S.M. s-au deplasat la locuința celui din urmă. Potrivit înțelegerii anterioare, inculpatul P.D.A. s-a ascuns într-un loc întunecos din holul apartamentului, timp în care inculpatul M.S.M. a apelat victima K.A., invitând-o, sub pretextul remiterii datoriei, la locuința sa. Victima K.A. a dat curs invitației inculpatului M.S.M., sens în care s-a deplasat la locuința acestuia și, după ce a intrat în bucătărie, conform planului inculpatul P.D.A. a surprins victima venind din spatele acesteia și, cu ajutorul materialului textil, l-a strangulat, timp în care inculpatul M.S.M.

ținea victima de mâini. Urmare a acțiunii de strangulare victima ar fi căzut în șezut, însă inculpatul P.D.A. continua să stranguleze victima, iar inculpatul M.S.M. „îl apăsa cu mâna pe piept", până când au constatat, conform propriilor păreri, că victima K.A. a decedat. Apoi, fără a putea oferi o explicație plauzibilă, inculpatul M.S.M. a introdus în cavitatea bucală a victimei o bucată de material textil. Pentru a reuși să-l introducă în sacii pregătiți anterior, inculpații au legat victima de mâini și de picioare, însă au constatat că nu vor reuși să-l introducă în saci, motiv pentru care, pentru a-l putea transporta în beciul imobilului, inculpatul M.S.M. a luat o pătură în carouri și apoi împreună cu inculpatul P.D.A.

au așezat victima în interiorul acesteia, înnodând-o la capete. Conform planului dinainte stabilit, inculpații au transportat victima în pătură din apartament în casa scărilor, pentru a-l transporta cu liftul. Inculpații au introdus victima în lift, inculpatul M.S.M. a urcat și el în lift, iar incul patul P.D.A. a coborât scările imobilului pentru a se asigura ca la parter nu se află vreo persoană care să-i surprindă, pentru a reuși să transporte cadavrul victimei în subsolul imobilului. Ulterior, inculpații P.D.A. și M.S.M. au transportat cadavrul victimei în subsolul imobilului, loc unde l-au ascuns, pentru ca apoi să părăsească imobilul pentru a se deplasa la un magazin de unde și-au cumpărat produse alimentare, revenind apoi la locul unde era parcat autovehiculul , așteptând în interiorul acesteia până când s-au asigurat că tatăl inculpatului P.D.A.

a stins becul din camera sa, pentru ca acesta să nu-și dea seama că inculpatul P.D.A. va folosi autovehiculul pentru că nu este posesor de permis de conducere. Inculpatul P.D.A. a urcat la volanul autovehiculului, inculpatul M.S.M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față, pentru ca apoi inculpatul P.D.A. să conducă autoturismul până în stația peco , loc unde inculpatul M.S.M. a coborât din autovehicul și a alimentat cu combustibil, achitând contravaloarea acestuia. Apoi inculpații au revenit la imobilul în care locuiesc, au coborât în subsolul acestuia, de unde luat victima și au transportat-o înspre autovehicul, introducând-o în portbagajul acestuia, pentru a-și putea urma planul, de a ascunde urmele omorului săvârșit, respectiv să se deplaseze în locul indicat de inculpatul P.D.A.

și a distruge prin incendiere cadavrul victimei. Inculpatul P.D.A. a urcat la volanul autovehiculului, iar inculpatul M.S.M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față, având intenția de a se deplasa în locul indicat de inculpatul P.D.A. La momentul punerii în mișcare a autovehiculului, conform propriilor declarații, inculpații și-au amintit că nu au cumpărat în canistra din portbagajul autoturismului benzină pentru a reuși să incendieze cadavrul victimei, sens în care s-au deplasat, în aceeași stație peco, loc unde inculpatul M.S.M. a alimentat canistra, cu benzină și a achitat contravaloarea acesteia. Ulterior, inculpatul P.D.A. a condus autoturismul pe mai multe străzi din municipiul Cluj-Napoca, pentru ca apoi să se deplaseze pe drumurile județene situate pe raza localităților Chinteni, Deușu, Băbuțiu, Șoimeni, Vultureni, Panticeu.

În momentul în care au ajuns în localitatea Panticeu, inculpatul P.D.A. a adus la cunoștința inculpatului M.S.M. că urmează să se deplaseze într-o altă zonă „mai ferită" pentru a incendia cadavrul victimei, respectiv pe raza satului Igriția. Pentru acest motiv, au continuat deplasarea, inculpatul P.D.A. conducând autoturismul pe raza localităților Recea Cristur, Căprioara, Pustuța, Oșorhel, Vâlcele, Igriția. înainte de a ajunge în satul Igriția, pentru că au observat în fața caselor dintr-o localitate lemne, inculpatul P.D.A. a oprit autoturismul, iar inculpatul M.S.M. a coborât din autovehicul și a luat mai mulți butuci și lemne pe care le-a așezat pe bancheta din spate a autoturismului. Din localitatea Igriția inculpatul P.D.A.

a continuat deplasarea până în zona scenei unde se organizau serbările de la Bobâlna, a oprit autovehiculul și apoi împreună cu inculpatul M.S.M. au ales un loc în apropierea pădurii pentru a incendia cadavrul victimei. Pentru a se asigura că focul nu se va extinde, inculpații au îndepărtat iarba pe o porțiune a solului, au așezat o parte din lemnele luate anterior, pe sol, iar apoi au așezat cadavrul victimei aflat în pătură peste acestea. Apoi au mai așezat material lemnos peste cadavru, după care inculpatul M.S.M. a stropit cu benzină din canistră lemnele așezate peste cadavru și cu ajutorul unei brichete a aprins focul. Pentru a favoriza arderea, inculpații au mai strâns crengi din pădure, iar, conform înțelegerii, inculpatul M.S.M.

a alimentat focul, o perioadă de timp cu ajutorul inculpatului P.D.A. În jurul orelor 05:00 ale dimineții, după ce s-au asigurat că victima a ars suficient pentru a nu putea fi recunoscută, inculpații au luat hotărârea de a reveni în municipiul Cluj-Napoca. Inculpatul P.D.A. s-a urcat la volanul autovehiculului, iar inculpatul M.S.M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față și, conform declarației inculpatului P.D.A. , au urmat același traseu. Pe raza localității Chinteni, inculpatul P.D.A. a oprit autovehiculul pentru a arunca în lac obiectele care conțineau piese metalice pe care victima le avea asupra sa și pe care au ales să nu le ardă, pentru că au conștientizat că acestea nu se vor distruge ca urmare a acțiunii focului, continuându-și apoi deplasarea înspre municipiul Cluj-Napoca.

La spălătoria auto situată în apropierea complexului „M." din cartierul Gheorgheni, pentru a îndepărta urmele infracțiunii săvârșite, inculpatul P.D.A. a oprit autovehiculul și a cerut angajatului spălătoriei să aspire interiorul portbagajului. Apoi inculpații și-au continuat deplasarea până la intersecția străzilor Cehoslovaciei cu Dorobanților, unde inculpatul M.S.M. a coborât din autovehiculul condus de inculpatul P.D.A., pentru a nu fi văzuți împreună, fiecare deplasându-se apoi la propria-i locuință.

Potrivit raportului de constatare medico-legală din 08 decembrie 2011 al Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca la examinarea exterioară a fragmentelor cadavrului uman carbonizat, s-a constat parieto- occipital un focar de fractură de circa 25/8 cm și sub adiacent acestui focar, la nivel parieto-occipital stâng s-a constatat prezența sângelui cu modificări de distrucție termică, iar la nivel occipital drept, o colecție sangvină aderentă pe o zonă de circa 7/5 cm cu o grosime de 3 cm și integritatea anatomică a oaselor bazei craniene. În trahee și bronhiile principale s-a constatat prezența sângelui cu modificări de termo-coagulare. Conform diagnosticului histo-patologic, a existat aspirat hematie pulmonar, constatându-se și emfizemul pulmonar marginal, iar urmare a examenului toxicologic pentru carboxihemoglobină, rezultatul a fost negativ, ceea ce atestă faptul că în momentul expunerii la acțiunea flăcărilor victima era decedată.

Totodată, în cadrul raportului de constatare medico-legală se arată că în cursul necropsiei s-a constat prezența focarului de fractură cu modificările de carbonizare și prezența colecțiilor sangvine care atestă existența unui traumatism cranio-cerebral, aspect confirmat și de examinările histo-patologice. S-a constat de asemenea, prezența aspiratului sangvin tranheo-bronho-pulmonar, sursa acestuia fiind la nivel nazal, având în vedere integritatea bazei craniului, modificările distructive consecutive expunerii termice nepermițând punerea în evidență a leziunilor la nivel nazal. S- a consemnat totodată că atât leziunile cranio-cerebrale cât și aspiratul sangvin au caracter vital, iar prezența emfizemului pulmonar marginal poate fi consecința unei asfixii mecanice plauzibil produse în condițiile descrise de autori, dar modificările distructive de carbonizare nu au permis obiectivarea leziunii caracteristice - șanțul de strangulare.

În concluziile raportului de constatare medico-legală se arată că moartea numitului K.A. a fost violentă, poate data din cursul serii/nopții de 09 septembrie 2011 și s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral cu fractura cutiei craniene, hemoragie și dilacerare meningo-cerebrală, leziuni care s-ar fi putut produce prin lovire cu sau de corp dur, iar între leziuni și deces există legătură de cauzalitate; existența emfizemului pulmonar ar putea fi consecința unei asfixii mecanice, iar aspiratul sangvin tranheo-bronho-pulmonar poate fi consecința unui traumatism al piramidei nazale produs mai probabil prin lovire activă cu corp dur, iar leziunile distructive de carbonizare s-ar fi putut produce postmortem prin acțiunea flăcărilor.

În cursul urmăririi penale, inculpații au avut o atitudine oscilantă, nerecunoscând inițial faptul că au planificat, în cel mai mic detaliu, modul în care urmau să suprime viața victimei și apoi să ascundă urmele infracțiunii săvârșite, prin incendierea cadavrului, cu toate că, declarativ, aceștia au relatat, în fapt, în tot cursul urmăririi penale, modul în care, anterior uciderii victimei, au stabilit un plan în acest sens. Inculpații au încercat să minimalizeze gravitatea faptei prin descrierea nesinceră a modalității de suprimare a vieții victimei, recunoscând doar activitatea de strangulare a victimei și nerecunoscând faptul că ar fi și aplicat lovituri victimei în zona capului cu un corp dur.

Astfel, este greu de acceptat că fractura constatată cu ocazia necropsiei cadavrului situată parieto-occipital, de dimensiuni exagerate (25/8 cm), s-ar fi putut produce ca urmare a transportului „fără menajamente" a victimei pe scările din subsolul imobilului. Este în mod evident faptul că cei doi inculpați, în afara acțiunii de strangulare a victimei, au aplicat lovituri în zona capului victimei - cu toate că neagă acest fapt, câtă vreme în conținutul raportului de constatare medico-legală se constată în afara fracturii parieto-occipitală și existența unui traumatism nazal (urmare a aspiratului sangvin tranheo-bronho-pulmonar), leziune produsă prin lovire activă cu un corp dur. În susținerea celor expuse anterior s-a reținut faptul că, inculpații au și ales să distrugă prin incendiere cadavrul victimei, tocmai pentru a ascunde urmele infracțiunii săvârșite.

Nu în ultimul rând, inculpatul M.S.M., în susținerea celor afirmate în sensul că nu au aplicat nici unul dintre ei, lovituri victimei a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-științifice asupra comportamentului simulat, dar potrivit raportului de constatare tehnico-științifică la întrebările relevante ale cauzei (L-ai văzut pe P.D.A. să-l lovească în zona capului pe K.A.?; în noaptea de 09 septembrie 2011 dumneata l-ai lovit la cap pe K.A.?; în noaptea de 09 septembrie 2011 dumneata l-ai lovit cu ceva în zona feței pe K.A. ?; Tu ai provocat lovitura de la capul lui K.A.?) la care inculpatul a răspuns negativ, s-au constatat modificări specifice comportamentului simulat.

S-a apreciat că din interpretarea probelor și mijloacelor de probă administrate în cauză, anterior expuse, modul în care cei doi inculpați au descris activitatea de suprimare a vieții victimei nu este relatat cu sinceritate, fiind în mod evident, că pentru a se produce urmarea socialmente periculoasă - moartea victimei, au și aplicat lovituri în zona capului acesteia. Având în vedere împrejurarea că cei doi inculpați au recunoscut în fața judecătorului, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpații au declarat că și le însușesc, instanța a admis cererea acestora de a fi judecați conform dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen., reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați. În drept, fapta inculpatului P.D.A., care, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan în detaliu bine stabilit, împreună cu inculpatul M.S.M., în cursul nopții de 09 septembrie 2011, la locuința inculpatului M.S.M., pentru a suprima viața victimei K.A. , a aplicat lovituri în zona capului și a strangulat-o, cauzându-i leziuni traumatice în urma cărora victima a decedat, întrunește elementele constitutive infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen. Fapta inculpatului P.D.A. care în baza planului dinainte stabilit, împreună cu inculpatul M.S.M., în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra victimei K.A.

, a supus în cursul nopții de 09 septembrie 2011 cadavrul victimei acțiunii de distrugere prin incendiere, în apropierea localității Igriția, comuna Cornești, județul Cluj, întrunește elementele constitutive infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. Fapta inculpatului P.D.A. care în cursul nopții de 09 septembrie 2011 a condus pe drumurile publice amplasate pe raza municipiului Cluj-Napoca și pe raza județului Cluj, autovehiculul , fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive infracțiunii conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Fapta inculpatului M.S.M., care, în baza unei înțelegeri prealabile și a unui plan în detaliu bine stabilit, împreună cu inculpatul P.D.A., de a suprima viața victimei K.A., în cursul nopții de 09 septembrie 2011, la locuința inculpatului M.S.M., a întreprins activități care constituie parte din acțiunea indivizibilă de săvârșire a omorului, astfel cum au fost descrise în starea de fapt, întrunește elementele constitutive infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen. Fapta inculpatului M.S.M. care în baza planului dinainte stabilit, împreună cu inculpatul P.D.A., în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra victimei K.A. , a supus în cursul nopții de 09 septembrie 2011 cadavrul victimei acțiunii de distrugere prin incendiere, în apropierea localității Igriția, comuna Cornești, județul Cluj, întrunește elementele constitutive infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care inculpații au acționat, deoarece, pe fondul unui conflict anterior relativ minor, cei doi au pus la cale un plan elaborat menit să asigure în orice condiții suprimarea vieții victimei K.A., după care au întreprins demersuri , de asemenea elaborate în vederea ascunderii comiterii omorului, dând dovadă de o stăpânire de sine, aproape nefirească la niște persoane atât de tinere și de o indiferență ieșită din comun față de unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, dreptul la viață.

Apreciem că nu se justifică reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării în privința inculpatului P.D.A., nefiind întrunite cerințele legale prevăzute la art. 73 lit. b) C.pen, deoarece conduita victimei astfel cum rezultă din actele dosarului, nu poate fi catalogată drept act de violență, atingere gravă a demnității persoanei sau altă acțiune ilicită gravă, iar pe de altă parte, premeditarea, circumstanță care califică infracțiunea de omor, exclude ideea existența unei puternice tulburări sau emoții cauzate inculpatului.

Fără îndoială, orice act de judecată presupune o evaluare atentă a stării de fapt și a persoanei infractorului, însă nici sub acest aspect circumstanțele personale ale celor doi inculpați nu sunt tocmai favorabile, plecând de la atitudinea oscilantă a acestora pe parcursul procesului penal, deoarece inițial fiecare dintre ei a negat orice contribuție în comiterea acestor fapte, faptul că nici unul dintre aceștia nu se află la prima confruntare cu legea penală, chiar dacă până la acest moment nu au fost condamnați definitiv pentru alte infracțiuni, iar concluziile referatelor de evaluare psihosocială întocmite de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de reintegrare socială, nu sunt dintre cele mai optimiste, dincolo de alte aspecte relevante, referitoare la lipsa asumării pe deplin a responsabilității fiecăruia dintre ei și chiar lipsa de empatie față de victimă.

S-a considerat din această perspectivă, că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, iar împrejurarea că, pentru inculpatul P.D.A., s-a achitat jumătate din suma pretinsă de partea civilă cu titlu de daune materiale respectiv suma de 2000 lei, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit. b) C. pen., deoarece pe de o parte, suma este absolut modică, iar pe de altă parte, inculpatul nu a avut nici o contribuție personală la aceasta. Având în vedere solicitarea celor doi inculpați de a fi judecați în procedura simplificată, prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse cu o treime conform art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., context în care instanța a aplicat acestora următoarele pedepse: inculpatului P.D.A., pedepsele de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. cu art. 320 1 C. proc. pen., 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. cu art. 320 1 C. proc. pen. și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 cu art. 320 1 C. proc. pen. iar inculpatului M.S.M., pedepsele de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu art. 320 1 C. proc. pen. și 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen., cu art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. tribunalul a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpați în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen.

a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, fiecare dintre aceștia urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga câte un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final rezultând pentru fiecare pedeapsa de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestora timpul reținerii și al arestului preventiv, începând cu data de 21 septembrie 2011 la zi.

Latura civilă Numita K.G., în calitate de mamă a victimei K.A., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4825 lei, reprezentând despăgubiri materiale, respectiv suma de 200.00 euro, cu titlu de daune morale . La termenul de judecată din data de 30 ianuarie 2012, partea civilă a arătat că a primit de la inculpatul P.D.A. suma de 2000 lei, situație în care înțelege să-și mențină pretențiile civile reprezentând daune materiale față de inculpatul M.S.M. (pentru diferența de 2825 lei), care de altfel a și arătat că, achiesează la aceste pretenții.

Pe de altă parte, în ceea ce privește solicitarea părții civile ca cei doi inculpați să fie obligați la despăgubiri civile reprezentând daune morale, în cuantum de 200000 lei, s-a considerat că este dincolo de orice îndoială faptul că activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost de natură a crea un grav prejudiciu de ordin moral părții civile, aceasta pierzându-și fiul la o vârstă tânără și în condiții dintre cele mai dramatice. Drept urmare, s-a considerat ca fiind justificate pretențiile formulate de partea civilă față de cei doi inculpați sub aspectul daunelor morale, însă cuantumul acestora a fost cenzurat, instanța urmând a aprecia că suma de 80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, este îndestulătoare pentru a asigura despăgubirea părții civile.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. tribunalul a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile K.G. despăgubiri civile în sumă de 80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale și pe inculpatul M.S.M. să plătească aceleiași părți civile despăgubiri civile în sumă de 2825 lei, reprezentând daune materiale. Împotriva sentinței menționate au declarat apel inculpații P.D.A. și M.S.M. Inculpatul apelant P.A. a criticat cuantumul pedepsei de 18 ani închisoare pe care l-a apreciat prea mare în raport de stare de fapt și de circumstanțele cauzei, constând în acelea că între inculpat și victimă a avut loc un conflict mai vechi, victima i-a spart geamul de la mașină și îl teroriza pe inculpat; s-a învederat că inculpatul se afla într-o puternică stare de tulburare și frică temându-se pentru viața sa, motiv pentru care a luat hotărârea de a-i curma viața victimei, aceasta fiind o persoană violentă.

S-a precizat că încă de la momentul prezentării la parchet inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, premeditarea acesteia, s-a prezentat la fiecare chemare și nu s-a sustras. În favoarea sa a invocat faptul că a încercat să repare paguba produsă, că a manifestat regret și a plătit suma de 2000 lei mamei victimei. Sentința a mai fost criticată sub aspectul nereținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. pentru că inculpatul nu are antecedente penale, a efectuat o plată parțială, are disponibilitatea de a achita prejudiciul și trebuie avută în vedere atitudinea permanent sinceră a acestuia. Inculpatul apelant M.S.M. a susținut că nu contestă gravitatea faptei însă legiuitorul a prevăzut anumite beneficii în favoarea persoanelor care ajung să comită asemenea fapte, unul dintre acestea fiind art. 320 1 C. proc.

pen., de care însă nu a beneficiat pentru că pedeapsa a fost orientată spre maximul legal; față de disp. art. 74 C. pen. și art. 52 C. pen. s-a susținut că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special ar fi îndestulătoare pentru a constitui un mijloc de reeducare care să urmărească formarea unei conduite corecte a inculpatului, mai ales că acesta a regretat fapta, realizând urmările acesteia la câteva zile de la comitere; negarea infracțiunilor a fost determinată de starea de șoc astfel încât se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. Analizând sentința atacată din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a constatat următoarele.

În mod legal și temeinic, făcând aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320 1 C. proc. pen., prima instanță a reținut starea de fapt constând în aceea că cei doi apelanți după ce au conceput în detaliu planul necesar, în noaptea de 9 septembrie 2011 i-au aplicat lovituri în zona capului și au strangulat victima K.A. la locuința inculpatului apelant M.S.M., apoi au transportat corpul victimei cu autoturismul condus pe drumurile publice de celălalt inculpat fără a avea permis de conducere până în apropierea localității Igriția unde au incendiat cadavrul. Inculpații apelanți nu au contestat starea de fapt reținută de către prima instanță, ci doar cuantumul pedepselor aplicate, apelanții susținând că se impunea reținerea circumstanțelor atenuante.

Prima instanță a efectuat corect încadrarea juridică a faptelor considerând că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. și de profanare de morminte prev. de art. 319 C. pen., iar fapta apelantului P.A. de a conduce autoturismul fără permis, constituie infracțiunea prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. Critica ultimului inculpat menționat referitoare la cuantumul prea mare al pedepsei de 18 ani închisoare nu poate fi primită deoarece pentru niciuna dintre faptele menționate acestuia nu i-a fost aplicată o asemenea pedeapsă, cea mai mare fiind aceea de 16 ani și 8 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea de omor calificat prev de art. 174 rap.

la art. 175 alin. (1) C. pen. Susținerea sa că trebuie să beneficieze de circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen. din cauză că victima era o persoană violentă care l-a terorizat și a spart geamul lateral al mașinii nu a putut fi acceptată din cauză că atitudinea ostilă a victimei a fost determinată de comportamentul inculpatului care a început la un moment dat să o ironizeze deși se cunoșteau de mult timp, iar pe de altă parte, atitudinea ostilă a victimei nu putea genera o asemenea stare de tulburare care să ducă la premeditarea omorârii acesteia. Afirmațiile apelanților că au recunoscut săvârșirea infracțiunii s-a apreciat că nu corespunde realității având în vedere faptul că inculpatul P.D.A.

a arătat că nu a condus autoturismul chiar după ce i-au fost prezentate imaginile înregistrate cu autoturismul, apoi a revenit spunând că a fost la bunicii unui prieten, după care a susținut că el a alimentat și a plătit fără a-l implica pe coinculpat și a solicitat prietenilor săi „să îl acopere” dacă vor fi interogați de poliție. De asemenea, a discutat la telefon cu coinculpatul care l-a liniștit cu privire la chemarea sa la poliție. În consecință, inculpații au recunoscut faptele doar după ce au fost depistați datorită înregistrărilor camerelor video de pe traseul rutier și de la benzinărie și nu au recunoscut leziunile cauzate victimei în zona capului; până la recunoașterea faptelor organele judiciare au efectuat percheziții, interceptări și rapoarte de comportament simulat pentru a descoperi toți participanții la comiterea faptei.

Inclusiv mama victimei a fost indusă în eroare de coinculpatul M.S.M. care i-a spus că victima a fost sunată de o persoană necunoscută și a plecat, lăsând-o să înțeleagă că fiul ei a plecat din țară pentru a nu se alarma și a anunța poliția. Afirmația inculpatului apelant P.D. că a încercat să repare paguba produsă plătind suma de 2000 lei mamei victimei s-a apreciat că denotă tocmai lipsa sa de empatie cu aceasta, inculpatul considerând că paguba produsă constă în sumele necesare înmormântării victimei, și nicidecum pierderea fiului de către mamă. Susținerile inculpaților că s-au prezentat la fiecare chemare a organelor de anchetă și că nu s-au sustras cercetării penale s-a apreciat că sunt derizorii din moment ce aceștia au fost arestați în cauză.

Motivul de apel invocat de coinculpat constând în critica lipsei beneficiului art. 320 1 C. proc. pen. s-a apreciat că nu corespunde realității din moment ce prima instanță a redus cu o treime maximul legal al acesteia. Afirmațiile apelanților referitoare la lipsa antecedentelor penale s-a apreciat că nu corespund realității din moment ce inculpatul apelant P. este cercetat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla pentru infracțiunea prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., iar coinculpatul a fost sancționat administrativ pentru lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. și tentativă la furt calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.

S-a rețint că, chiar inculpatul apelant a recunoscut că a realizat consecințele faptelor sale doar la câteva zile de la omorârea victimei – astfel cum s-a susținut în apel – astfel încât nici în favoarea inculpatului P. – pentru motivele anterior citate - nu pot fi reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b), c) C. pen. Susținerea că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special redus ca urmare a aplicării art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. ar fi de natură să contribuie la reeducarea inculpaților s-a apreciat că este contrazisă de împrejurarea că inculpații și victima au fost prieteni, au crescut împreună și doar inculpatul P. a început să aibă o relație tensionată cu victima în urmă cu 2-3 luni, coinculpatul rămânând prieten cu victima, aspecte ce rezultă din declarațiile lor, astfel încât este lipsită de temei susținerea că inculpații se pot reeduca mai repede prin aplicarea unor pedepse reduse.

Ca atare, s-a reținut că pedepsele aplicate au fost individualizate cu aplicarea tuturor criteriilor generale și speciale prev. de art. 72 C. pen. Referatele de evaluare întocmite în cauză întăresc concluziile anterior precizate fiind necesar ca aceștia să conștientizeze conduita avută pentru a-și asuma în totalitate responsabilitatea faptelor; carențele educaționale, obișnuința cu jocurile violente pe calculator, anturajul antisocial frecventat, lipsa motivelor pentru omorârea unei persoane – faptă ce oricum nu poate fi justificată – au condus la diminuarea sentimentelor față de semeni, astfel încât este iluzorie speranța că aceștia pot fi reeducați în adevăratul sens al cuvântului, prin dobândirea unei atitudini normale pe care până în prezent aceștia nu au avut-o.

Așadar s-a reținut că este justificată aplicarea sporului de 1 an și 4 luni închisoare după efectuarea contopirii pedepselor. În mod temeinic prima instanță a soluționat latura civilă a cauzei obligând coinculpatul la plata diferenței daunelor materiale și pe amândoi în solidar la echivalentul în lei a sumei de 80.000 euro daune morale către mama victimei. Așa fiind, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate.În temeiul art. 383 alin. (1 1 ) C. pen. rap. la art. 350 C. proc. pen.

s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților apreciindu-se că subzistă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a acestora prin încheierea penală nr. 99/2011 a Tribunalului Cluj, respectiv lăsarea în libertate a două persoane judecate pentru că au premeditat, au pus în executare și au încercat să distrugă toate urmele lăsate cu ocazia omorârii unei persoane este în mod evident de natură să stârnească reacții puternice de dezaprobare în rândul comunității. Sub un alt aspect, menținerea arestării preventive s-a arătat că este justificată prin pronunțarea unei pedepse privative de libertate.În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. s-a dedus din pedepsele rezultante durata arestării preventive la zi pentru amândoi inculpații.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații P.D.A. și M.S.M. și au criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. solicitând admiterea recursurilor, casarea deciziei recurate și reducerea pedepselor aplicate. Examinând recursurile declarate prin prisma cazurilor de casare invocate dar și din oficiu, Înalta Curte, reține că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta. În urma aplicării dispozițiilor art. 320 1 din Legea nr. 202/2010 privind reducerea limitelor de pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită cu 1/3, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul de participație al fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

Astfel, la individualizarea pedepselor s-a avut în vedere în primul rând principalul criteriu de individualizare respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite de fiecare inculpat în parte, urmând ca celelalte două criterii, persoana făptuitorilor și circumstanțele atenuante sau agravante ca și criterii de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale. Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana infractorului, se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa luată în considerare desigur, în ansamblul ei, dar și după săvârșirea faptei, până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar.

Potrivit concepției ce a prezidat redactarea art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana infractorului constituie, după cum s-a arătat, două criterii de individualizare autonome, fiecare cu un conținut propriu, deosebit de al celuilalt. Sub aspectul raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului, pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penală, pe de altă parte, trebuie subliniat că există o legătură indisolubilă. Esența acestora din urma este reducerea ori, respectiv, sporire