ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

48 din 6 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj au fost condamnați

inculpații:

pedepsele de: - 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data

terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. cu art. 320

1

C. proc. pen. - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare

de morminte, prev. de art. 319 C. pen. cu art. 320

1

C. proc. pen. și - 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis

de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a)

C. pen. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în

condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa

cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final

rezultând pedeapsa de: - 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data

terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu

data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării

pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen. deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv,

din 21 septembrie 2011 la zi.

pedepsele de: - 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data

terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu art. 320

1

C. proc. pen. și - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen., cu art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a)

C. pen. constată că prezentele infracțiuni au fost comise în condițiile concursului

de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa

cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final

rezultând pedeapsa de: -18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării

executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului

dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii

definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei. În

baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în

baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul

reținerii și al arestului preventiv, din 21 septembrie 2011 la zi.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile despăgubiri

civile în sumă de 80.000 euro sau echivalentul în lei la data plății,

reprezentând daune morale și pe inculpatul M.S.M. să plătească aceleiași părții

civile despăgubiri civile în sumă de 2825 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 7 din

Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei doi inculpați,

după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 191 C. proc.

pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în

sumă de 7800 lei fiecare.

Pentru a pronunța

această sentință tribunalul a reținut în baza probelor administrate în cursul

urmăririi penale, cunoscute și însușite de către inculpați în condițiile art. 320

1

C. proc. pen.:

La data de 10

septembrie 2011, organele de urmărire penală au fost sesizate de către martorul

C.I. cu privire la faptul că, în timp ce se afla cu turma de oi în zona

„Dumbrava - La Scenă" în apropierea localității Igriția, com. Cornești,

jud. Cluj, a găsit un cadavru uman carbonizat.

La aceeași dată,

organele de urmărire penală s-au deplasat la fața locului, stabilindu-se că în

apropierea scenei unde se organizau sărbătorile populare se află un drum

forestier care duce în direcția localității Bobâlna și care traversează

pădurea. La diferite distanțe de primii pomi din pădure, în dreapta drumului

forestier, au fost descoperite mai multe fragmente dintr-un cadavru uman

carbonizat, iar la aproximativ 30 de metri de la intrarea în pădure a fost

găsită vatra unui foc, de formă circulară (în interiorul căruia se observau,

resturi d

e lemne arse și cenușă,

iar cu ocazia examinării, în interiorul acesteia au mai

fost găsite fragmente costale,

vertebre și un fragment de cap femural

carbonizate) mărginită de un buștean din lemn, parțial

aprins, care fumega.

Capetele acestuia erau

tăiate (probabil cu un motofierăstrău). Pe buștean au fost descoperite urme de

substanța brun-roșcată. După îndepărtarea bușteanului din

vatra focului, în zona situată sub acesta, au fost

descoperite alte fragmente ale

unui cadavru uman carbonizat (osul

femural și posibil gamba dreaptă, respectiv laba piciorului drept). În urma

examinării vetrei focului, în zona centrală, a fost

găsit un fragment textil, de aproximativ 30x15 cm, posibil buzunar spate

blue-

jeans, precum și un alt fragment

textil de aproximativ 10x10 cm culoare

roșiatică-gri, probabil pătură

sau carpetă. În apropierea vetrei focului, respectiv la aproximativ 4 metri, a fost descoperită o altă bucată de lemn, iar la o distanță

de 14 metri a fost găsită o creangă de 6,5 metri. În partea dreaptă a vetrei

focului, peste drumul

forestier, au fost descoperite alte fragmente osoase

carbonizate (bazinul cadavrului, un fragment din

coloana vertebrală, organe

interne și

fragmente costale), în vegetație fiind vizibile urme de târâre. În

imediata apropiere a acestui loc au fost găsite

patru fragmente costale -

carbonizate.

La 14 metri de locul în care au fost găsite fragmentele costale,

înspre pădure, au mai fost descoperite alte

fragmente ale unui cadavru uman

carbonizat (craniul victimei, gâtul,

centura humerală, omoplatul și brațul drept,

parțial

sternul și plămânii). În urma examinării craniului victimei, în interiorul

cavității bucale a fost găsită o bucată de

material textil, de culoare deschisă.

Conform

declarației martorului C.I., la data de 10 septembrie 2011, în

timp ce se afla cu oile în locul denumit „La

scenă" alertat de câinii care-l

însoțeau a observat vatra unui foc

care încă fumega, iar apoi imediat a observat

că

unul dintre câini transporta în gură un craniu, conștientizând că este al unui

om

doar după ce a reușit să ia din gura câinelui craniul carbonizat. Pentru acest

motiv a sesizat telefonic pe martorul D.M., timp

în care câinii care îl însoțeau au târât prin vegetație o parte a fragmentelor

osoase carbonizate din

vatra focului și apoi, după sosirea acestuia la

fața locului, organele de urmărire

penală. Pe

fondul audierii sale, martorul C.I. a precizat că în jurul

orelor 04:00 ale dimineții zilei de 10 septembrie 2011,

a observat în zona releului de

telefonie

mobilă, deplasându-se înspre zona denumită „La scenă" un

autovehicul, iar în jurul orelor 05:30 a observat

același autovehicul rulând

dinspre

zona denumită „La scenă" înspre satul Igriția.

Conform

concluziilor preliminare întocmite de către medic primar legist din cadrul

Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca cadavrul persoanei cu identitate

necunoscută de sex masculin prezenta un traumatism cranio-cerebral, cu fractura

cutiei craniene și hemoragie meningo-cerebrala, leziuni produse prin lovire cu

un corp dur, între leziunile traumatice și deces existând legături de

cauzalitate, opinându-se că leziunile de carbonizare s-au putut produce

postmortem prin acțiunea flăcărilor. Efectuându-se investigații în vederea

stabilirii și identificării victimei și autorului/autorilor, în urma

vizualizării înregistrărilor camerelor video montate la intersecția DJ 108B cu

DJ 109B a rezultat faptul că la data de 10 septembrie 2011, orele 05:55:10,

prin intersecție a rulat autoturismul, rulând dinspre Igriția înspre Oșorhel,

deplasându-se pe direcția Panticeu, acesta fiind, de fapt, singurul autovehicul

care a fost înregistrat de camera 2 video montată în intersecție în intervalul

03:00-06:00. Totodată, s-a stabilit că proprietarul autovehiculului este

inculpatul P.D.A. Fiind audiat de către organele de cercetare penală, la data

de 19 septembrie 2011, inculpatul P.D.A. a avut o atitudine oscilantă,

nerecunoscând inițial faptul că a condus în cursul nopții de 9 septembrie 2011

autovehiculul pe raza comunei Cornești, pentru ca apoi să recunoască faptul că

a condus autoturismul (indicând însă o altă direcție de deplasare, nu dinspre

localitatea Igriția, ci rulând înspre localitatea Bobâlna), cu toate că

camerele de supraveghere montate la intersecția DJ 108B cu DJ 109B l-au

surprins efectuând virajul la stânga. După ce a recunoscut faptul că

într-adevăr a condus autovehiculul înspre localitatea Bobâlna, inculpatul,

invocând diferite pretexte ca și motiv al deplasării care nu erau plauzibile, a

precizat că pentru a efectua deplasarea a alimentat în prealabil autovehiculul

cu combustibil de la stația Peco M. din cartierul Mărăști. La aceeași dată, s-a

procedat de organul de cercetare penală la examinarea exterioară și interioară

a autoturismului, împrejurare în care în portbagajul autoturismului au fost

găsite mai multe bunuri, printre care și o canistră din material plastic, de culoare

albastră, de 10 litri, care emana miros de benzină. Inculpatul P.D.A. a

acceptat să fie supus testării tehnicii poligraf, dar la întrebările relevante

ale cauzei răspunsurile sale au provocat modificări specifice comportamentului

simulat. În urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere

ale stației peco, s-a stabilit faptul că la ora 00:20 autovehiculul a intrat în

stația peco la ora 00:24, a fost alimentat cu combustibil, însă de către o altă

persoană și nu de inculpat (aspect pe care l-a susținut cu ocazia audierii din

data de 19 septembrie 2011). Persoană care a alimentat autovehiculul, a intrat

în magazinul stației peco și a achitat la ora 00:26 contravaloarea

combustibilului. La ora 00:55, autoturismul a revenit în stația peco,

observându-se momentul în care pasagerul din dreapta a coborât din autoturism

(aceeași persoană care a alimentat la ora 00:24 și a achitat contravaloarea

combustibilului la ora 00:26). Pasagerul avea asupra sa un recipient de culoare

albastră, în care a introdus combustibil, după care a așezat recipientul în

autoturism la ora 00:56:09, iar apoi s-a îndreptat înspre magazin și a achitat

contravaloarea combustibilului la ora 00:56:33. Cu ocazia audierii din data de

20 septembrie 2011 inculpatul P.D.A. a revenit asupra declarației date în

cursul zilei de 19 septembrie 2011 precizând că, de fapt, cel care a alimentat

cu combustibil autovehiculul și apoi recipientul a fost inculpatul M.S.M. Pe

fondul audierii, inițial, la data de 20 septembrie 2011 inculpatul M.S.M. nu a

recunoscut faptul că ar avea vreo contribuție în ceea ce privește moartea

victimei, însă a acceptat să se supună testului poligraf; împrejurare în care

în cadrul interviului pre-test inculpatul a recunoscut că are contribuție în

ceea ce privește moartea victimei K.A.,

motiv pentru care răspunsurile

acestuia la

întrebările relevante ale cauzei nu au provocat modificări specifice

comportamentului simulat.

Fiind audiați de

către procuror, inculpații P.D.A. și M.S.M.

au precizat faptul că au fost prieteni cu victima K.A.,

însă,

fără un motiv anume, în urmă cu aproximativ două-trei luni anterior lunii

septembrie 2011, inculpatul P.D.A. a început să

ironizeze victima

K.A.

În urma acestei stări, între inculpatul P.D.A. și

victima K.A. s-a declanșat o stare conflictuală, soldată

în cele din

urmă cu proferarea de amenințări de către

victimă la adresa celui dintâi,

respectiv

la distrugerea la începutul lunii august 2011, respectiv în cursul nopții

de 17/18 august 2011, a geamului portierei dreapta-față a

autovehiculului

proprietatea inculpatului P.D.A.

Pentru acest considerent inculpatul P.D.A. a și

sesizat, de a

altfel, organele de cercetare penală și a formulat o sesizare și o

plângere penală

prealabilă împotriva

victimei, înregistrate la Poliția

Municipiului Cluj-Napoca, secția II poliție

și respectiv, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Conform

propriilor declarații, la începutul lunii septembrie 2011, între

inculpați au avut loc discuții în cadrul cărora

inculpatul P.D.A. i-a

propus inculpatului M.S.M. „să-i facem felul"

- victimei K.A.

, cei doi luând în mod

efectiv hotărârea de a suprima viața victimei,

crezând că în cazul în care nu ar fi suprimat viața acestuia „acesta se

va întoarce

împotriva noastră".

La data de 09 septembrie 2011, după ce inculpatul P.D.A.

s-a

întâlnit cu inculpatul M.S.M. au reluat discuția anterioară „de

a-i

aplica o lecție" victimei,

discuție în cadrul căreia cei doi au stabilit un plan și au pus la punct în

detaliu modul de comitere al faptei.

Astfel, pentru a evita să fie surprinși inculpații au

eliminat pe rând

variante cu privire la locul comiterii

faptei. Cunoscând obiceiurile propriilor părinți (în sensul că nu ieșeau din

cameră noaptea), inculpatul M.S.M.

a propus

inculpatului P.D.A. ca locul comiterii faptei să fie propria-i locuință. De

asemenea, a adus la cunoștința inculpatului P.D.A. că datora victimei o sumă de

bani și avea motivul pentru a-l invita la el

acasă,

fără ca victima să bănuiască ceea ce avea să se întâmple. Au stabilit,

totodată, modalitatea în care urmau să suprime viața

victimei și rolul fiecăruia

în desfășurarea

acțiunii - inculpatul P.D.A. urmând să stranguleze

victima, sens în care pentru a o surprinde urma să se

ascundă într-o zonă

neiluminată a holului locuinței lui M.S.M.

Cei doi inculpați au

stabilit și modul în care urmau să-și

procure sfoara cu ajutorul căreia inculpatul P.D.A. urma să stranguleze

victima, precum și modalitatea în care urmau să ascundă urmele infracțiunii

săvârșite, respectiv să incendieze cadavrul

victimei

(inițial, în zona localității Dăbâca, într-un loc cunoscut de inculpatul

P.D.A.).

Pentru a

aduce la îndeplinire planul dinainte stabilit, cunoscând locul de

muncă al tatălui inculpatului M.S.M. - un oficiu

poștal, inculpatul

P.D.A., însoțit de

celălalt inculpat, s-au deplasat la locuința

acestuia din urmă și, sub un pretext oarecare, i-a cerut numitului M.O.M.

„să-i dea ceva sfoară". Numitul M.O.M. a dat

curs solicitării inculpatului P.D.A.. După ce au

obținut

instrumentul cu ajutorul

căruia urmau să acționeze asupra victimei, inculpații au

părăsit

locuința inculpatului M.S.M. Și s-au deplasat la locuința

inculpatului P.D.A. loc de unde urmau să ia doi

saci pentru a

putea transporta

cadavrul. Inculpatul P.D.A. a luat sacii din

propria-i locuință și a

apoi i-a remis inculpatului M.S.M., cei doi

stabilind

să se reîntâlnească în fața imobilului în care locuiesc pentru a aștepta

sosirea

victimei K.A.

De menționat că, în timpul discuțiilor în cadrul cărora au

stabilit în

detaliu planul, inculpatul M.S.M. a apelat

telefonic victima

pretextând că-i poate restitui suma datorată, pentru a-l invita la

el, însă victima

nu se afla acasă. Astfel,

victima s-ar fi înțeles cu inculpatul M.S.M.

să-l anunțe când revine pentru ca apoi să se deplaseze la locuința

inculpatului M.S.M. Inculpații s-au reîntâlnit în

fața imobilului în

care locuiesc și

au așteptat în interiorul autovehiculului proprietatea lui P.D.A.

ca

victima K.A. să sune pentru a-și anunța revenirea.

La un moment dat, victima K.A. l-a apelat telefonic pe inculpatul

M.S.M., aducându-i la cunoștință că revine acasă,

motiv pentru

care inculpații P.D.A.

și M.S.M. s-au deplasat la locuința celui din urmă. Potrivit înțelegerii

anterioare, inculpatul P.D.A. s-a ascuns într-un loc întunecos din holul

apartamentului, timp în care

inculpatul

M.S.M. a apelat victima K.A., invitând-o, sub

pretextul remiterii datoriei, la locuința sa. Victima K.A. a dat curs

invitației inculpatului M.S.M., sens în care s-a

deplasat la locuința

acestuia și, după

ce a intrat în bucătărie, conform planului inculpatul P.D.A.

a surprins

victima venind din spatele acesteia și, cu ajutorul materialului textil, l-a

strangulat, timp în care inculpatul M.S.M. ținea victima de mâini. Urmare a

acțiunii de strangulare victima ar fi căzut în

șezut, însă inculpatul P.D.A. continua să stranguleze victima, iar

inculpatul M.S.M. „îl apăsa cu mâna pe piept",

până când au

constatat, conform propriilor păreri, că victima K.A. a

decedat. Apoi,

fără a putea oferi o

explicație plauzibilă, inculpatul M.S.M. a

introdus în cavitatea bucală a victimei o bucată de material textil.

Pentru a reuși

să-l introducă în

sacii pregătiți anterior, inculpații au legat victima de mâini și

de picioare, însă au constatat că nu vor reuși

să-l introducă în saci, motiv pentru

care, pentru a-l putea transporta

în beciul imobilului, inculpatul M.S.M.

a

luat o pătură în carouri și apoi împreună cu inculpatul P.D.A.

au așezat victima în interiorul acesteia,

înnodând-o la capete.

Conform planului dinainte stabilit, inculpații au

transportat victima în

pătură din apartament în casa scărilor, pentru a-l transporta cu

liftul. Inculpații

au introdus victima în

lift, inculpatul M.S.M. a urcat și el în lift, iar incul

patul P.D.A. a

coborât scările imobilului pentru a se asigura

ca la parter nu se află vreo persoană care să-i surprindă, pentru a reuși

să

transporte cadavrul victimei în

subsolul imobilului. Ulterior, inculpații P.D.A.

și M.S.M. au transportat cadavrul victimei în

subsolul

imobilului, loc unde l-au ascuns, pentru ca apoi să părăsească imobilul

pentru a se deplasa la un magazin de unde și-au

cumpărat produse alimentare,

revenind apoi la locul unde era parcat

autovehiculul

, așteptând în interiorul

acesteia până când s-au asigurat că tatăl inculpatului P.D.A. a stins becul din

camera sa, pentru ca acesta

să nu-și

dea seama că inculpatul P.D.A. va folosi autovehiculul

pentru că nu este

posesor de permis de conducere.

Inculpatul P.D.A.

a urcat la volanul autovehiculului,

inculpatul

M.S.M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față, pentru ca

apoi inculpatul P.D.A. să conducă autoturismul

până în stația peco

, loc unde

inculpatul M.S.M. a

coborât din

autovehicul și a alimentat cu combustibil, achitând contravaloarea acestuia.

Apoi inculpații au revenit la imobilul în care locuiesc, au coborât în subsolul

acestuia, de unde luat victima și au transportat-o înspre autovehicul,

introducând-o în portbagajul acestuia, pentru a-și

putea urma planul, de a

ascunde

urmele omorului săvârșit, respectiv să se deplaseze în locul indicat de

inculpatul P.D.A. și a distruge prin incendiere cadavrul victimei.

Inculpatul P.D.A. a urcat la volanul

autovehiculului, iar inculpatul M.S.M. a ocupat loc pe scaunul dreapta-față,

având intenția de a se deplasa în locul indicat de inculpatul P.D.A. La

momentul punerii

în mișcare a

autovehiculului, conform propriilor declarații, inculpații și-au

amintit că nu au cumpărat în canistra din

portbagajul autoturismului benzină

pentru

a reuși să incendieze cadavrul victimei, sens în care s-au deplasat, în

aceeași stație peco, loc unde inculpatul M.S.M. a

alimentat

canistra, cu benzină și a

achitat

contravaloarea acesteia.

Ulterior,

inculpatul P.D.A. a condus autoturismul

pe

mai multe străzi din municipiul Cluj-Napoca,

pentru ca apoi să se

deplaseze pe drumurile județene situate pe raza localităților

Chinteni, Deușu, Băbuțiu, Șoimeni, Vultureni,

Panticeu.

În momentul în care au

ajuns

în localitatea Panticeu, inculpatul P.D.A. a adus la

cunoștința inculpatului M.S.M. că urmează să se deplaseze

într-o

altă zonă „mai ferită" pentru a incendia

cadavrul victimei, respectiv pe raza

satului

Igriția. Pentru acest motiv, au continuat deplasarea, inculpatul P.D.A.

conducând autoturismul pe raza localităților Recea

Cristur,

Căprioara, Pustuța, Oșorhel, Vâlcele, Igriția. înainte de a ajunge

în satul Igriția,

pentru că au observat în

fața caselor dintr-o localitate lemne, inculpatul P.D.A.

a oprit autoturismul, iar inculpatul M.S.M. a

coborât din autovehicul și a luat mai mulți

butuci și lemne pe care le-a așezat pe

bancheta

din spate a autoturismului. Din localitatea Igriția inculpatul P.D.A.

a continuat deplasarea până în zona scenei unde

se organizau serbările de la Bobâlna, a oprit autovehiculul și apoi împreună cu

inculpatul

M.S.M. au ales un loc în

apropierea pădurii pentru a incendia

cadavrul

victimei. Pentru a se asigura că focul nu se va extinde, inculpații au

îndepărtat iarba pe o porțiune a solului, au

așezat o parte din lemnele luate

anterior,

pe sol, iar apoi au așezat cadavrul victimei aflat în pătură peste acestea.

Apoi

au mai așezat material lemnos peste cadavru, după care inculpatul M.S.M.

a stropit cu benzină din canistră lemnele așezate

peste cadavru și

cu ajutorul unei brichete a aprins focul. Pentru a

favoriza arderea, inculpații au mai strâns crengi din pădure, iar, conform

înțelegerii, inculpatul M.S.M.

a alimentat

focul, o perioadă de timp cu ajutorul inculpatului P.D.A.

În jurul orelor 05:00 ale dimineții, după ce s-au

asigurat că

victima a ars suficient pentru a nu putea fi

recunoscută, inculpații au luat

hotărârea de

a reveni în municipiul Cluj-Napoca. Inculpatul P.D.A.

s-a urcat la volanul autovehiculului, iar inculpatul M.S.M.

a ocupat loc pe scaunul dreapta-față și, conform declarației inculpatului P.D.A.

, au

urmat același traseu. Pe raza localității Chinteni, inculpatul

P.D.A. a oprit autovehiculul pentru a arunca în

lac obiectele care conțineau piese metalice pe care victima le avea asupra sa

și pe care au ales să nu le ardă, pentru că au conștientizat că acestea nu se

vor distruge ca urmare a

acțiunii

focului, continuându-și apoi deplasarea înspre municipiul Cluj-Napoca.

La spălătoria auto situată în apropierea

complexului „M." din cartierul Gheorgheni, pentru a îndepărta urmele

infracțiunii săvârșite, inculpatul P.D.A.

a oprit autovehiculul și a

cerut angajatului spălătoriei să aspire

interiorul

portbagajului. Apoi inculpații și-au continuat deplasarea până la intersecția

străzilor Cehoslovaciei cu Dorobanților, unde inculpatul M.S.M.

a coborât din autovehiculul condus de inculpatul P.D.A.,

pentru a nu fi văzuți împreună, fiecare deplasându-se apoi la propria-i

locuință.

Potrivit raportului de constatare medico-legală din

08 decembrie 2011 al Institutului de Medicină Legală

Cluj-Napoca la examinarea

exterioară a

fragmentelor cadavrului uman carbonizat, s-a constat parieto-

occipital un focar de fractură de circa 25/8 cm și sub

adiacent acestui focar, la

nivel parieto-occipital stâng s-a constatat

prezența sângelui cu modificări de distrucție termică, iar la nivel occipital

drept, o colecție sangvină aderentă pe o

zonă

de circa 7/5 cm cu o grosime de 3 cm și integritatea anatomică a oaselor bazei

craniene. În trahee și bronhiile principale s-a constatat prezența sângelui

cu modificări de termo-coagulare. Conform

diagnosticului histo-patologic, a

existat

aspirat hematie pulmonar, constatându-se și emfizemul pulmonar

marginal,

iar urmare a examenului toxicologic pentru carboxihemoglobină,

rezultatul a fost negativ, ceea ce atestă faptul că

în momentul expunerii la

acțiunea

flăcărilor victima era decedată. Totodată, în cadrul raportului de

constatare medico-legală se arată că în cursul

necropsiei s-a constat prezența

focarului

de fractură cu modificările de carbonizare și prezența colecțiilor

sangvine care atestă existența unui traumatism

cranio-cerebral, aspect confirmat

și

de examinările histo-patologice. S-a constat de asemenea, prezența aspiratului

sangvin tranheo-bronho-pulmonar, sursa acestuia

fiind la nivel nazal, având în

vedere

integritatea bazei craniului, modificările distructive consecutive

expunerii termice nepermițând punerea în evidență

a leziunilor la nivel nazal. S-

a

consemnat totodată că atât leziunile cranio-cerebrale cât și aspiratul sangvin

au caracter vital, iar prezența emfizemului

pulmonar marginal poate fi

consecința

unei asfixii mecanice plauzibil produse în condițiile descrise de

autori, dar modificările distructive de

carbonizare nu au permis obiectivarea

leziunii caracteristice - șanțul

de strangulare.

În concluziile raportului de

constatare medico-legală se arată că moartea numitului K.A. a fost violentă,

poate data din cursul serii/nopții de

09 septembrie 2011 și s-a datorat

unui traumatism cranio-cerebral cu fractura cutiei

craniene, hemoragie și dilacerare meningo-cerebrală, leziuni care s-ar

fi putut produce prin lovire cu sau de corp dur, iar între leziuni și deces

există legătură

de cauzalitate;

existența emfizemului pulmonar ar putea fi consecința unei asfixii mecanice,

iar aspiratul sangvin tranheo-bronho-pulmonar poate fi

consecința unui

traumatism al piramidei nazale produs mai probabil prin lovire

activă cu corp dur, iar leziunile distructive de

carbonizare s-ar fi putut produce

postmortem prin acțiunea flăcărilor.

În cursul urmăririi penale, inculpații au avut o

atitudine oscilantă, nerecunoscând inițial faptul că au planificat, în cel mai

mic detaliu, modul în

care urmau să suprime

viața victimei și apoi să ascundă urmele infracțiunii

săvârșite, prin

incendierea cadavrului, cu toate că, declarativ, aceștia au relatat,

în fapt, în tot cursul urmăririi penale, modul în

care, anterior uciderii victimei,

au

stabilit un plan în acest sens.

Inculpații

au încercat să minimalizeze gravitatea faptei prin descrierea

nesinceră a modalității de suprimare a vieții

victimei, recunoscând doar

activitatea

de strangulare a victimei și nerecunoscând faptul că ar fi și aplicat

lovituri

victimei în zona capului cu un corp dur. Astfel, este greu de acceptat că

fractura constatată cu ocazia necropsiei cadavrului situată parieto-occipital,

de dimensiuni exagerate (25/8 cm), s-ar fi putut produce ca urmare a

transportului

„fără menajamente" a

victimei pe scările din subsolul imobilului. Este în mod

evident faptul

că cei doi inculpați, în afara acțiunii de strangulare a victimei, au

aplicat lovituri în zona capului victimei - cu

toate că neagă acest fapt, câtă

vreme în conținutul raportului de

constatare medico-legală se constată în afara

fracturii

parieto-occipitală și existența unui traumatism nazal (urmare a

aspiratului sangvin tranheo-bronho-pulmonar),

leziune produsă prin lovire

activă cu

un corp dur. În susținerea celor expuse anterior s-a reținut faptul că,

inculpații au și ales să distrugă prin incendiere cadavrul victimei, tocmai

pentru

a ascunde urmele infracțiunii săvârșite. Nu în ultimul rând, inculpatul M.S.M.,

în susținerea celor afirmate în sensul că nu au aplicat nici unul dintre ei,

lovituri victimei a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-științifice

asupra comportamentului simulat, dar potrivit raportului de

constatare tehnico-științifică la întrebările

relevante ale cauzei (L-ai văzut pe P.D.A.

să-l lovească în zona capului pe K.A.?; în

noaptea de 09 septembrie 2011 dumneata l-ai lovit

la cap pe K.A.?; în

noaptea de 09 septembrie 2011 dumneata l-ai lovit cu

ceva în zona feței pe K.A.

?; Tu ai provocat

lovitura de la capul lui K.A.?) la care inculpatul

a răspuns negativ, s-au constatat modificări

specifice

comportamentului simulat.

S-a apreciat că din interpretarea probelor și

mijloacelor de probă administrate în cauză, anterior

expuse, modul în

care cei doi inculpați au descris activitatea

de

suprimare a vieții victimei nu este relatat cu sinceritate, fiind în mod

evident,

că pentru a se produce

urmarea socialmente periculoasă - moartea victimei, au

și aplicat lovituri în zona capului acesteia.

Având în vedere

împrejurarea că cei doi inculpați au recunoscut în fața judecătorului, în totalitate,

săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata

urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală pe care inculpații au declarat că și le însușesc, instanța a admis

cererea acestora de a fi judecați conform dispozițiilor art. 320

1

C.

proc. pen., reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale

rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de

inculpați.

În drept,

fapta inculpatului P.D.A., care, în

baza unei

înțelegeri

prealabile și a unui plan în detaliu bine stabilit, împreună cu

inculpatul M.S.M., în cursul nopții de

09 septembrie 2011, la locuința

inculpatului M.S.M., pentru a suprima viața victimei K.A.

, a aplicat lovituri în zona capului și

a strangulat-o, cauzându-i leziuni

traumatice în urma cărora victima a decedat, întrunește elementele

constitutive infracțiunii de omor

calificat, prev. de art. 174 C. pen.,

art. 175

alin. (1) lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului P.D.A. care în baza planului dinainte

stabilit, împreună cu inculpatul M.S.M., în scopul

ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra

victimei K.A.

, a supus în cursul nopții de 09 septembrie 2011 cadavrul victimei

acțiunii de

distrugere prin incendiere, în

apropierea localității Igriția, comuna Cornești,

județul Cluj, întrunește

elementele constitutive infracțiunii de profanare de

morminte, prev. de art. 319 C. pen.

Fapta inculpatului P.D.A. care în cursul nopții de

09 septembrie 2011 a condus pe drumurile publice amplasate

pe raza municipiului

Cluj-Napoca și pe raza județului Cluj,

autovehiculul

, fără a poseda permis de conducere, întrunește

elementele

constitutive infracțiunii conducere pe

drumurile publice a unui

autovehicul de către o persoană care nu

posedă permis de conducere,

prev. de art. 86 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Fapta inculpatului M.S.M., care, în baza unei

înțelegeri prealabile și a unui plan în detaliu bine

stabilit, împreună cu

inculpatul P.D.A., de a suprima viața victimei K.A., în cursul

nopții de 09 septembrie 2011, la locuința inculpatului M.S.M., a întreprins

activități care constituie parte din acțiunea indivizibilă de săvârșire a

omorului, astfel cum au fost descrise în starea de

fapt, întrunește elementele constitutive infracțiunii de omor calificat, prev.

de art. 174 C. pen.,

art. 175 alin.

(1) lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului M.S.M. care în baza

planului

dinainte stabilit, împreună cu inculpatul P.D.A.,

în scopul ascunderii infracțiunii de omor săvârșită anterior asupra victimei K.A.

, a supus

în cursul nopții de 09 septembrie 2011 cadavrul victimei acțiunii de

distrugere prin incendiere, în apropierea

localității Igriția, comuna Cornești,

județul Cluj, întrunește

elementele constitutive infracțiunii de profanare de

morminte, prev. de art. 319 C. pen.

La

individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților,

instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea

specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit

de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care

inculpații au acționat, deoarece, pe fondul unui conflict anterior relativ

minor, cei doi au pus la cale un plan elaborat menit să asigure în orice

condiții suprimarea vieții victimei

K.A., după care au întreprins demersuri

, de asemenea elaborate

în vederea ascunderii comiterii omorului, dând dovadă de o stăpânire de sine,

aproape nefirească la niște persoane atât de tinere și de o indiferență ieșită

din comun față de unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe

umane, dreptul la viață. Apreciem că nu se justifică reținerea circumstanței

atenuante a scuzei provocării în privința inculpatului P.D.A., nefiind

întrunite cerințele legale prevăzute la art. 73 lit. b) C.pen, deoarece

conduita victimei astfel cum rezultă din actele dosarului, nu poate fi

catalogată drept act de violență, atingere gravă a demnității persoanei sau

altă acțiune ilicită gravă, iar pe de altă parte, premeditarea, circumstanță

care califică infracțiunea de omor, exclude ideea existența unei puternice

tulburări sau emoții cauzate inculpatului.

Fără

îndoială, orice act de judecată presupune o evaluare atentă a stării de fapt și

a persoanei infractorului, însă nici sub acest aspect circumstanțele personale

ale celor doi inculpați nu sunt tocmai favorabile, plecând de la atitudinea

oscilantă a acestora pe parcursul procesului penal, deoarece inițial fiecare

dintre ei a negat orice contribuție în comiterea acestor fapte, faptul că nici

unul dintre aceștia nu se află la prima confruntare cu legea penală, chiar dacă

până la acest moment nu au fost condamnați definitiv pentru alte infracțiuni,

iar concluziile referatelor de evaluare psihosocială întocmite de Serviciul de

probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de

reintegrare socială, nu sunt dintre cele mai optimiste, dincolo de alte aspecte

relevante, referitoare la lipsa asumării pe deplin a responsabilității

fiecăruia dintre ei și chiar lipsa de empatie față de victimă.

S-a

considerat din această perspectivă, că nu se justifică reținerea de

circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, iar împrejurarea că, pentru

inculpatul P.D.A., s-a achitat jumătate din suma pretinsă de partea civilă cu

titlu de daune materiale respectiv suma de 2000 lei, nu poate fi valorificată

ca circumstanță atenuantă în sensul art. 74 lit. b) C. pen., deoarece pe de o

parte, suma este absolut modică, iar pe de altă parte, inculpatul nu a avut

nici o contribuție personală la aceasta. Având în vedere solicitarea celor doi

inculpați de a fi judecați în procedura simplificată, prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse cu o

treime conform art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., context în care

instanța a aplicat acestora următoarele pedepse: inculpatului P.D.A., pedepsele

de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării

pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. cu art. 320

1

C. proc. pen., 2 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. cu art. 320

1

C. proc. pen. și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care

nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr.

195/2002 cu art. 320

1

C. proc. pen. iar inculpatului M.S.M.,

pedepsele de: 16 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării

executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de

art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen., cu art. 320

1

C. proc. pen. și 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de

morminte, prev. de art. 319 C. pen., cu art. 320

1

C. proc. pen.

În

baza art. 33 lit. a) C. pen. tribunalul a constatat că prezentele infracțiuni

au fost comise de inculpați în condițiile concursului de infracțiuni și în baza

art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a dispus contopirea pedepselor aplicate

pentru acestea, fiecare dintre aceștia urmând să execute pedeapsa cea mai grea,

la care se va adăuga câte un spor de 1 an și 4 luni închisoare, în final

rezultând pentru fiecare pedeapsa de 18 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani

de la data terminării executării pedepsei.

În

baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților dreptul prev. de art. 64 lit. a)

teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și

până la terminarea executării pedepsei.În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestora timpul reținerii și al arestului

preventiv, începând cu data de 21 septembrie 2011 la zi.

Latura civilă

Numita K.G., în calitate de mamă a victimei K.A., s-a

constituit parte civilă în cauză cu suma de 4825 lei,

reprezentând despăgubiri

materiale, respectiv suma de 200.00 euro, cu

titlu de daune morale

. La termenul de judecată din data de 30

ianuarie 2012, partea civilă a arătat că a primit de la inculpatul P.D.A. suma

de 2000 lei, situație în care înțelege să-și mențină pretențiile civile

reprezentând daune materiale față de inculpatul M.S.M. (pentru diferența de

2825 lei), care de altfel a și arătat că, achiesează la aceste pretenții.

Pe de altă parte, în ceea ce privește solicitarea părții

civile ca cei doi inculpați să fie obligați la despăgubiri civile reprezentând

daune morale, în cuantum de 200000 lei, s-a considerat că este dincolo de orice

îndoială faptul că activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost de

natură a crea un grav prejudiciu de ordin moral părții civile, aceasta

pierzându-și fiul la o vârstă tânără și în condiții dintre cele mai dramatice.

Drept urmare, s-a considerat ca fiind justificate

pretențiile formulate de partea civilă față de cei doi inculpați sub aspectul

daunelor morale, însă cuantumul acestora a fost cenzurat, instanța urmând a

aprecia că suma de 80000 euro sau echivalentul în lei la data plății, este

îndestulătoare pentru a asigura despăgubirea părții civile.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. tribunalul a obligat pe cei doi inculpați în solidar să plătească părții civile K.G.

despăgubiri civile în sumă de 80000 euro sau echivalentul în lei la data

plății, reprezentând daune morale și pe inculpatul M.S.M. să plătească

aceleiași părți civile despăgubiri civile în sumă de 2825 lei, reprezentând

daune materiale.

Împotriva sentinței

menționate au declarat apel inculpații P.D.A. și M.S.M.

Inculpatul apelant P.A.

a criticat cuantumul pedepsei de 18 ani închisoare pe care l-a apreciat prea

mare în raport de stare de fapt și de circumstanțele cauzei, constând în acelea

că între inculpat și victimă a avut loc un conflict mai vechi, victima i-a

spart geamul de la mașină și îl teroriza pe inculpat; s-a învederat că

inculpatul se afla într-o puternică stare de tulburare și frică temându-se

pentru viața sa, motiv pentru care a luat hotărârea de a-i curma viața

victimei, aceasta fiind o persoană violentă.

S-a precizat că încă

de la momentul prezentării la parchet inculpatul a recunoscut săvârșirea

infracțiunii, premeditarea acesteia, s-a prezentat la fiecare chemare și nu s-a

sustras.

În favoarea sa a

invocat faptul că a încercat să repare paguba produsă, că a manifestat regret

și a plătit suma de 2000 lei mamei victimei.

Sentința a mai fost

criticată sub aspectul nereținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.

a), b) și c) C. pen. pentru că inculpatul nu are antecedente penale, a efectuat

o plată parțială, are disponibilitatea de a achita prejudiciul și trebuie avută

în vedere atitudinea permanent sinceră a acestuia.

Inculpatul apelant M.S.M.

a susținut că nu contestă gravitatea faptei însă legiuitorul a prevăzut anumite

beneficii în favoarea persoanelor care ajung să comită asemenea fapte, unul

dintre acestea fiind art. 320

1

C. proc. pen., de care însă nu a

beneficiat pentru că pedeapsa a fost orientată spre maximul legal; față de

disp. art. 74 C. pen. și art. 52 C. pen. s-a susținut că aplicarea unei pedepse

orientate spre minimul special ar fi îndestulătoare pentru a constitui un

mijloc de reeducare care să urmărească formarea unei conduite corecte a

inculpatului, mai ales că acesta a regretat fapta, realizând urmările acesteia

la câteva zile de la comitere; negarea infracțiunilor a fost determinată de

starea de șoc astfel încât se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev.

de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Analizând sentința

atacată din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate

aspectele de fapt și de drept, Curtea a constatat următoarele.

În mod legal și

temeinic, făcând aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320

1

C. proc. pen., prima instanță a reținut starea de fapt constând în aceea că cei

doi apelanți după ce au conceput în detaliu planul necesar, în noaptea de 9

septembrie 2011 i-au aplicat lovituri în zona capului și au strangulat victima K.A.

la locuința inculpatului apelant M.S.M., apoi au transportat corpul victimei cu

autoturismul condus pe drumurile publice de celălalt inculpat fără a avea

permis de conducere până în apropierea localității Igriția unde au incendiat

cadavrul.

Inculpații apelanți

nu au contestat starea de fapt reținută de către prima instanță, ci doar

cuantumul pedepselor aplicate, apelanții susținând că se impunea reținerea

circumstanțelor atenuante.

Prima instanță a

efectuat corect încadrarea juridică a faptelor considerând că acestea întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 C. pen., 175 alin. (1) lit. a) C. pen. și de profanare de morminte prev. de art. 319 C. pen., iar

fapta apelantului P.A. de a conduce autoturismul fără permis, constituie

infracțiunea prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Critica ultimului

inculpat menționat referitoare la cuantumul prea mare al pedepsei de 18 ani

închisoare nu poate fi primită deoarece pentru niciuna dintre faptele

menționate acestuia nu i-a fost aplicată o asemenea pedeapsă, cea mai mare

fiind aceea de 16 ani și 8 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea de

omor calificat prev de art. 174 rap. la art. 175 alin. (1) C. pen.

Susținerea sa că

trebuie să beneficieze de circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art.

73 lit. b) C. pen. din cauză că victima era o persoană violentă care l-a

terorizat și a spart geamul lateral al mașinii nu a putut fi acceptată din

cauză că atitudinea ostilă a victimei a fost determinată de comportamentul

inculpatului care a început la un moment dat să o ironizeze deși se cunoșteau

de mult timp, iar pe de altă parte, atitudinea ostilă a victimei nu putea genera

o asemenea stare de tulburare care să ducă la premeditarea omorârii acesteia.

Afirmațiile

apelanților că au recunoscut săvârșirea infracțiunii s-a apreciat că nu

corespunde realității având în vedere faptul că inculpatul P.D.A. a arătat că

nu a condus autoturismul chiar după ce i-au fost prezentate imaginile

înregistrate cu autoturismul, apoi a revenit spunând că a fost la bunicii unui

prieten, după care a susținut că el a alimentat și a plătit fără a-l implica pe

coinculpat și a solicitat prietenilor săi „să îl acopere” dacă vor fi

interogați de poliție.

De asemenea, a

discutat la telefon cu coinculpatul care l-a liniștit cu privire la chemarea sa

la poliție. În consecință, inculpații au recunoscut faptele doar după ce au

fost depistați datorită înregistrărilor camerelor video de pe traseul rutier și

de la benzinărie și nu au recunoscut leziunile cauzate victimei în zona

capului; până la recunoașterea faptelor organele judiciare au efectuat

percheziții, interceptări și rapoarte de comportament simulat pentru a

descoperi toți participanții la comiterea faptei.

Inclusiv mama

victimei a fost indusă în eroare de coinculpatul M.S.M. care i-a spus că

victima a fost sunată de o persoană necunoscută și a plecat, lăsând-o să

înțeleagă că fiul ei a plecat din țară pentru a nu se alarma și a anunța

poliția.

Afirmația

inculpatului apelant P.D. că a încercat să repare paguba produsă plătind suma

de 2000 lei mamei victimei s-a apreciat că denotă tocmai lipsa sa de empatie cu

aceasta, inculpatul considerând că paguba produsă constă în sumele necesare

înmormântării victimei, și nicidecum pierderea fiului de către mamă.

Susținerile

inculpaților că s-au prezentat la fiecare chemare a organelor de anchetă și că

nu s-au sustras cercetării penale s-a apreciat că sunt derizorii din moment ce

aceștia au fost arestați în cauză.

Motivul de apel

invocat de coinculpat constând în critica lipsei beneficiului art. 320

1

C. proc. pen. s-a apreciat că nu corespunde realității din moment ce prima

instanță a redus cu o treime maximul legal al acesteia.

Afirmațiile

apelanților referitoare la lipsa antecedentelor penale s-a apreciat că nu

corespund realității din moment ce inculpatul apelant P. este cercetat de către

Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla pentru infracțiunea prev. de art. 181 alin.

(1) C. pen., iar coinculpatul a fost sancționat administrativ pentru lovire sau

alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. și tentativă la furt

calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen.

S-a rețint că, chiar

inculpatul apelant a recunoscut că a realizat consecințele faptelor sale doar

la câteva zile de la omorârea victimei – astfel cum s-a susținut în apel –

astfel încât nici în favoarea inculpatului P. – pentru motivele anterior citate

- nu pot fi reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b), c)

C. pen.

Susținerea că

aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special redus ca urmare a

aplicării art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. ar fi de natură să

contribuie la reeducarea inculpaților s-a apreciat că este contrazisă de

împrejurarea că inculpații și victima au fost prieteni, au crescut împreună și

doar inculpatul P. a început să aibă o relație tensionată cu victima în urmă cu

2-3 luni, coinculpatul rămânând prieten cu victima, aspecte ce rezultă din

declarațiile lor, astfel încât este lipsită de temei susținerea că inculpații

se pot reeduca mai repede prin aplicarea unor pedepse reduse.

Ca atare, s-a reținut

că pedepsele aplicate au fost individualizate cu aplicarea tuturor criteriilor

generale și speciale prev. de art. 72 C. pen.

Referatele de

evaluare întocmite în cauză întăresc concluziile anterior precizate fiind

necesar ca aceștia să conștientizeze conduita avută pentru a-și asuma în

totalitate responsabilitatea faptelor; carențele educaționale, obișnuința cu

jocurile violente pe calculator, anturajul antisocial frecventat, lipsa

motivelor pentru omorârea unei persoane – faptă ce oricum nu poate fi

justificată – au condus la diminuarea sentimentelor față de semeni, astfel

încât este iluzorie speranța că aceștia pot fi reeducați în adevăratul sens al

cuvântului, prin dobândirea unei atitudini normale pe care până în prezent

aceștia nu au avut-o.

Așadar s-a reținut că

este justificată aplicarea sporului de 1 an și 4 luni închisoare după

efectuarea contopirii pedepselor.

În mod temeinic prima

instanță a soluționat latura civilă a cauzei obligând coinculpatul la plata

diferenței daunelor materiale și pe amândoi în solidar la echivalentul în lei a

sumei de 80.000 euro daune morale către mama victimei.

Așa fiind, în baza art.

379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate apelurile

declarate.În temeiul art. 383 alin. (1

1

) C. pen. rap. la art. 350 C.

proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților apreciindu-se

că subzistă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a acestora prin

încheierea penală nr. 99/2011 a Tribunalului Cluj, respectiv lăsarea în

libertate a două persoane judecate pentru că au premeditat, au pus în executare

și au încercat să distrugă toate urmele lăsate cu ocazia omorârii unei persoane

este în mod evident de natură să stârnească reacții puternice de dezaprobare în

rândul comunității.

Sub un alt aspect,

menținerea arestării preventive s-a arătat că este justificată prin pronunțarea

unei pedepse privative de libertate.În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen.

s-a dedus din pedepsele rezultante durata arestării preventive la zi pentru

amândoi inculpații.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs inculpații P.D.A. și M.S.M. și au criticat decizia

recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen. solicitând admiterea recursurilor, casarea deciziei recurate și

reducerea pedepselor aplicate.

Examinând recursurile declarate prin prisma cazurilor

de casare invocate dar și din oficiu, Înalta Curte, reține că recursurile sunt

nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta.

În urma aplicării

dispozițiilor art. 320

1

din Legea nr. 202/2010 privind reducerea

limitelor de pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită cu 1/3, instanța de fond a

avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.,

gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpați,

modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul de participație al

fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

Astfel, la

individualizarea pedepselor s-a avut în vedere în primul rând principalul

criteriu de individualizare respectiv gradul de pericol social al faptei

săvârșite de fiecare inculpat în parte, urmând ca celelalte două criterii,

persoana făptuitorilor și circumstanțele atenuante sau agravante ca și criterii

de individualizare alăturate și distincte, să fie avute în vedere numai după ce

instanța de judecată și-a format părerea cu privire la gradul de pericol social

concret al activității infracționale.

Sub aspectul

raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana infractorului,

se află și criterii subiective, cum sunt persoana făptuitorului și conduita sa

luată în considerare desigur, în ansamblul ei, dar și după săvârșirea faptei,

până în momentul soluționării cauzei de către organul judiciar.

Potrivit concepției

ce a prezidat redactarea art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei

săvârșite și persoana infractorului constituie, după cum s-a arătat, două

criterii de individualizare autonome, fiecare cu un conținut propriu, deosebit

de al celuilalt.

Sub aspectul

raportului dintre gradul de pericol social al faptei și persoana făptuitorului,

pe de o parte, și împrejurările care atenuează răspunderea penală, pe de altă

parte, trebuie subliniat că există o legătură indisolubilă. Esența acestora din

urma este reducerea ori, respectiv, sporire