ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3798/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin Procesul-verbal emis în data de 01.09.2019 și înregistrat sub nr. x/PVC/BEC/2019, de către Biroul Electoral Central au fost învestiți membrii acestuia, fiind deopotrivă desemnați și reprezentanții partidelor politice parlamentare, pentru completarea Biroului Electoral Central, acest Proces-verbal constituind actul de învestire al Biroului Electoral Central, astfel cum este definit de dispozițiile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Împotriva acestui Proces-verbal domnul A. a formulat contestație, solicitând anularea acestuia, respectiv dizolvarea Biroului Electoral Central, pe considerentul că acestei Legi electorale nr. 370/2004 îi lipsește hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a sa. Acesta este și considerentul pentru care apreciază contestatorul că Legea nr. 370/2004, republicată, nu își poate produce efectele, lipsindu-i normele de aplicare.

În subsidiar, contestatorul solicită suspendarea activității Biroului Electoral Central, a campaniei electorale și a scrutinului electoral prezidențial - 2019, până la data soluționării cererii ce face obiectul dosarului nr. x/2019, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara.

Împotriva contestației, intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare.

Analizând contestația formulată de contestatorul A., în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte reține că, printre condițiile cumulative pentru a putea exercita o acțiune civilă, impuse în mod imperativ de prevederile art. 32 din C. proc. civ. se numără și calitatea procesuală, definită de art. 36 C. proc. civ. ca fiind identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, sancțiunea incidentă în cazul neîndeplinirii acestei condiții fiind prevăzută de art. 40 din C. proc. civ., respectiv respingerea cererii ca fiind făcută de către o persoană fără calitate procesuală.

Astfel, Înalta Curte, înainte de a proceda la analizarea pe fond a contestației, trebuie să stabilească dacă contestatorul din prezenta cauză este în drept să conteste Procesul-verbal întocmit de Biroul Electoral Central, respectiv dacă acesta are sau nu calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Din această perspectivă Înalta Curte reține că, în cauză, condiția calității procesuale prezintă o importanță deosebită, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.

De regulă, pentru a putea exercita acțiunea, calitatea procesuală activă trebuie să coincidă cu calitatea de titular al dreptului dedus judecății.

În orice acțiune în justiție, înainte de a discuta fondul dreptului reclamantului/contestatorului, instanța este obligată să verifice calitatea părților, pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecății. Atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă trebuie justificate de către reclamant/contestator prin indicarea motivelor de fapt și de drept și a obiectului pretenției sale, iar instanța este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.

Analizând prezenta cauză din această perspectivă, Înalta Curte constată că prin procesul-verbal ce face obiectul prezentei contestații - respectiv Procesul-verbal încheiat la data de 01.09.2019 de Biroul Electoral Central, ce reprezintă actul de învestire al acestei autorități, s-a stabilit componența Biroului Electoral Central, astfel cum este prevăzută la articolul 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiției, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice".

Art. 25 alin. (1) din actul normativ anterior menționat - Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că " Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri".

Raportat la aceste dispoziții, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, calitate procesuală activă pot avea doar "Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații" aceștia putând fi singurii titulari ai dreptului de a contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în speța de față Procesul-verbal întocmit de Biroul Electoral Central.

Cum în cauză contestația nu este formulată de o formațiune politică, Înalta Curte trebuie să stabilească dacă titularul contestației, în persoana domnului A., are calitate de candidat pentru alegerea Președintelui României.

Pentru a clarifica acest aspect, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, modificată și completată, conform cărora " Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor", precum și dispozițiile art. 29 alin. (1) și (2) din același act normativ, conform cărora" Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții (...), respectiv " Înregistrarea și respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora".

În prezenta cauză, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește calitatea contestatorului de candidat pentru alegerea Președintelui României, simpla afirmație că " va participa sau că a intenționat să participe în campania prezidențială, pe lista candidaților independenți" nu este suficientă, în condițiile în care nomele legale aplicabile prevăd o procedură specială ce trebuie respectată pentru a obține calitatea de candidat pentru alegerea Președintelui României, concretizată prin înregistrarea candidaturii și emiterea unei Decizii de către Biroul Electoral Central.

Cum în speța de față, contestatorul nu a făcut dovada calității sale de " candidat pentru alegerea Președintelui României", în condițiile în care doar " candidații și formațiunile politice care participă la alegeri pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale", Înalta Curte constată că prezenta contestație este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, motiv pentru care urmează a respinge, ca atare, contestația.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația depusă de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal emis de Biroul Electoral Central în data de 01.09.2019, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 septembrie 2019.

GGC - GV