ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1255 din 06.06.2018 pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. x/2016 s-au hotărât următoarele:

I. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., la:

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 15.01.2013).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 11.04.2013).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 17.06.2013).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 03.10.2013).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 03.12.2013).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită la data de 06.02.2014).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

În baza art. 33 lit. a) C. pen./1969 rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen./1969 a contopit cele șase pedepse principale menționate mai sus, rezultând pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 6 luni închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

În temeiul art. 861 C. pen./1969 a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar, în baza art. 862 C. pen./1969, a stabilit un termen de încercare de 6 ani, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen./1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen./1969 a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacelor lui de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (2) C. pen./1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere, de neîndeplinire a obligațiilor impuse sau de săvârșire a unei noi infracțiuni.

II. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea complicități la infracțiunea de la conflict de interese, prev. de art. 26 C. pen./1969 rap. la art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită în luna decembrie a anului 2012).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969 pe o durată de 10 ani.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen./1969.

În temeiul art. 861 C. pen./1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar, în baza art. 862 C. pen./1969, s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen./1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen./1969 a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacelor lui de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (2) C. pen./1969, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere, de neîndeplinire a obligațiilor impuse sau de săvârșire a unei noi infracțiuni.

III. În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 300 RON aferentă urmăririi penale, iar suma de 1.200 RON aferentă judecății.

În drept, faptele inculpatului A. de a semna, în data de 15.01.2013, contractul individual de muncă nr. x/2013 prin care fiul său, C., a fost angajat în funcția de consilier juridic în cadrul Consiliului Local Măgura, jud. Bacău, iar, ulterior, de a emite 5 dispoziții prin care a dispus numirea acestuia în calitate de secretar al unor comisii de negociere, activitatea fiind remunerată cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, întrunesc elementele constitutive a 6 infracțiuni de conflict de interese în concurs real, prev. art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen./1969 și art. 5 C. pen.

S-a reținut că prin săvârșirea acestor infracțiuni au fost încălcate atribuțiile de serviciu ale inculpatului în calitate de primar, iar între acțiunile inculpatului și urmările produse existând legătură de cauzalitate. Din punct de vedere al laturi subiective s-a apreciat că infracțiunile au fost săvârșite cu intenție directă, în scopul obținerii unui folos material de către numitul C..

În drept, fapta inculpatului B. de a iniția un proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 48 din 30.10.2008 privind înființarea Compartimentului "Aparatul permanent" al Consiliului Local Măgura, în care se prevedea modificarea actului normativ în ce privește art. 2, respectiv statul de funcții, prin transformarea postului de consilier juridic gr. II în consilier juridic debutant, urmărind exclusiv crearea aparenței de legalitate pentru a permite angajare anumitului C. (fiul inculpatului A.) în funcția de consilier juridic al CL Măgura, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la conflict de interese, prev. de art. 26 C. pen./1969 rap. la art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a reținut că prin săvârșirea acestei infracțiuni au fost încălcate relațiile sociale cu privire la exercitarea transparență a atribuțiilor persoanei care exercită o funcție de demnitate publică și că între acțiunea inculpatului și urmarea produsă există legătură de cauzalitate. Din punct de vedere al laturi subiective s-a apreciat că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă, în scopul obținerii unui folos material de către numitul C..

Împotriva mai sus menționatei hotărâri au declarat apel inculpații A. și B..

Apelantul-inculpat A. a criticat sentința pe motiv de nelegalitate ce vizează depășirea de către prima instanță a limitelor judecății conform art. 371 C. proc. pen. dar și pe motiv de netemeinicie ce vizează greșita condamnarea a inculpatului pentru infracțiunea de conflict de interese.

S-a solicitat instanței ca în soluționarea cauzei să aibă în vedere dispozițiile art. 371 C. proc. pen. privitoare la limitele judecății.

Apelantul-inculpat B. a criticat sentința apelată pe motiv de netemeinicie ce a vizat greșita condamnare, solicitând admiterea apelului și, în rejudecare, pe fond, achitarea pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de conflict de interese.

În privința încadrării juridice a arătat că inculpatului îi poate fi reținută cel mult o instigare a Consiliului Local la infracțiunea de abuz în serviciu, dar în nici un caz complicitate.

Prin Decizia penală nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de apelanții inculpați A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 1255/06.06.2018 pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. x/2016 cu privire la modul de soluționare a laturii penale a cauzei.

A fost desființată sentința apelată sub aspectul arătat, și, în fond:

I. În baza art. 396 alin. (1) și (4) raportat la art. 83 C. pen. a fost stabilită pedeapsa principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani în sarcina inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptă epuizată la data de 06.02.2014).

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere, stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatului i s-au impus să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

II. În baza art. 396 alin. (1) și (4) raportat la art. 83 C. pen. a fost stabilită pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. proc. pen. pe o perioadă de 3 ani în sarcina inculpatului B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzuta de art. 301 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă săvârșită în luna decembrie a anului 2012).

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere, stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune Bacău.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare din apel au rămân în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, au declarat recurs în casație inculpații A., la data de 4 mai 2020 (data poștei, fila x), prin avocat D. și B., la data de 4 mai 2020 (prin fax) prin avocat E..

Inculpatul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.: "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

În motivarea scrisă a cerii sale inculpatul a arătat că instanța a reținut și alte fapte materiale pentru care acesta nu a fost trimis în judecată. Astfel, susține inculpatul, s-a reținut o participație infracționala, în sensul că recurentul, împreună cu inculpatul B., au desfășurat o activitate care sa aibă ca finalitate angajarea fiului recurentului pe postul de consilier juridic, reținând ca recurentul a inițiat un proiect de hotărâre care să duca la încetarea contractului individual de munca al martorului F., iar inculpatul B. ar fi inițiat un proiect de hotărâre pentru modificarea HCL nr. 48/30 10 2008, prin care sa se modifice organigrama și statul de funcțiuni al "aparatului permanent" al Consiliul Local.

Curtea de Apel a reținut aceste fapte materiale în sarcina recurentului pe motiv că în dispozitivul rechizitoriului, fapta este descrisa succint și de aceea, instanța trebuie sa analizeze integral rechizitoriul.

Inculpatul, prin apărător a apreciat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 471 C. proc. pen. privind obiectul judecății și a adăugat la fapta pentru care recurentul a fost trimis în judecată, și alte fapte materiale, pentru a se justifica existența infracțiunii de conflict de interese. Totodată, instanța de apel nu a ținut seama că trebuie să existe o concordanță deplină între fapta descrisă în ordonanța de continuare a urmăririi penale față de suspect, ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, dispoziția de trimitere în judecată din rechizitoriu și fapta pentru care recurentul trebuia să fie judecat.

De aceea, descrierea altor fapte în expunerea rechizitoriului și necuprinderea acestora în dispozitivul de trimitere în judecată a rechizitoriului, nu pot forma obiectul judecății, pentru că nu s-ar ține seama de diferențierea pe care o face legea între actul procesual de dispoziție al procurorului și actul procedural care cuprinde actul de dispoziție.

Prin urmare s-a apreciat că judecarea unor fapte materiale care nu sunt incluse în actul de dispoziție de trimitere în judecată, reprezintă o încălcare nu numai a normelor prevăzute de C. proc. pen., dar și a unor norme constituționale, inclusiv încălcarea art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

În concluzie s-a solicitat admiterea recursului în casație, casarea deciziei, și în rejudecare achitarea în temeiul art. 16 lit. b) C. proc. pen.

Inculpatul B. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.: "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

În motivarea scrisă a recursului în casație apărătorul s-a arătat că fapta imputata inculpatului B. nu realizează trăsăturile esențiale ale complicității la infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 301 C. pen., întrucât actul de conduita a viceprimarului de iniția un proiect de hotărâre privind modificarea HCL 48/30.10.2008 privind înființarea Compartimentului "Aparatul Permanent" al Consiliului Local Măgura, în care se prevedea modificarea actului normativ în ce privește art. 2, respectiv statutul de funcții, prin transformarea postului de consilier juridic gradul II în consilier juridic debutant, circumstanțele în care s-a ajuns la ideea formulării acestui proiect de hotărâre, modalitatea în care proiectul a fost votat și cum a fost pus în practica nu pot constitui decât aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării unei hotărâri de consiliu local, care din punctul de vedere al inculpatului, nu pot intra în sfera de competenta a organelor judiciare.

S-a apreciat că în cauza, sunt aplicabile considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 68 din 27.02.2017 referitoare la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

Astfel, Curtea Constituțională a arătat ca, potrivit art. 3 din Legea nr. 554/2004: (1) Prefectul poate ataca direct în fata instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le considera nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1) care începe sa curgă de la momentul comunicării actului către prefect și în condițiile prevăzute de prezenta lege."

În cazul de față, susține inculpatul, niciuna dintre hotărârile de consiliu local adoptate nu au fost atacate de către Prefect.

În concluzie s-a solicitat admiterea recursului în casație, casarea deciziei, și în rejudecare achitarea în temeiul art. 16 lit. b) C. proc. pen.

Prin încheierea din data de 08 iulie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, au fost admise, în principiu, cererile de recurs în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursurilor în casație la Completul 8 și s-a fixat termen la data de 16 septembrie 2020, cu citarea recurenților inculpați A. și B. la adresele de domiciliu.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 septembrie 2020, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie.

Analizând recursurile în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înțelesul expresiei "în condițiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casație și ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casație.

În motivarea scrisă a cererilor lor, inculpații au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.:" inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Drept urmare, sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care lipsesc anumite elementele constitutive ale infracțiunii, altele decât cele referitoare la "vinovăția prevăzută de lege".

În concordanță cu aceste dispoziții, acest caz de casare nu poate fi invocat, însă, pentru a obține o reevaluare a materialului probator sau pentru stabilirea unei alte situații de fapt.

Astfel, acest caz de casare vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Înalta Curte constată că susținerile inculpatului A. potrivit cu care prima instanță ar fi depășit limitele judecății conform art. 371 C. proc. pen. au fost invocate și în fața instanței de apel, critici analizate pe larg în decizia atacată (pag. 20 - 21).

În concret s-a susținut că în măsura în care, instanțele nu s-ar fi considerat sesizate și cu situația de fapt care nu a fost cuprinsă în conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea inculpatului, respectiv cea anterioară semnării contractului de muncă, nu s-ar fi putut reține ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În concret se face trimitere la situația de fapt ce vizează procedura de concurs și de desemnare a câștigătorului pentru ocuparea funcției de consilier juridic.

Inculpatul A. a arătat că nu a semnat în nume propriu, contractul individual de muncă al fiului său, C., ci a semnat în calitate de împuternicit al Consiliului Local Măgura și că nu putea să refuze semnarea contractului de muncă deoarece i s-ar fi încălcat fiului acestuia un drept recunoscut de lege atâta timp cât acesta a câștigat concursul pentru postul de consilier juridic, concurs care nu a fost contestat în justiție.

S-a susținut că recurentul nu și-a manifestat voința liberă de a se naște un raport juridic de muncă cu fiul acestuia în cadrul Consiliului Local ci, acordul de voință consfințit de contractul de muncă s-a încheiat între autoritatea administrativă și fiul său urmare a câștigării unui concurs pentru ocuparea postului de consilier juridic.

Referitor la alcătuirea comisiilor de negociere, s-a reliefat că, recurentul l-a desemnat pe fiul acestuia în calitate de angajat al Consiliului Local și, în această calitate, fiul acestuia a îndeplinit o obligație de serviciu față de angajatorul său.

Interdicția impusă de art. 76 din Legea nr. 161/2003 obligă primarii/viceprimarii să se abțină de la emiterea unui act administrativ, încheierea unui act juridic ori emiterea unei dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.

Potrivit art. 301 alin. (1) C. pen., constituie infracțiune "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani."

Totodată, conform art. 301 alin. (2) C. pen. "Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta."

Ceea ce se invocă de recurent este incidența dispozițiilor art. 301 alin. (2) lit. b) C. pen.,care ar înlătura caracterul penal al faptei.

S-a susținut că, nefiind dispusă trimiterea în judecată a recurentului pentru situația de fapt referitoare la modalitatea în care s-a vacantat postul de consilier juridic, în care s-a transformat postul de consilier juridic gradul II în postul de consilier juridic debutant și respectiv pentru modul de organizare și desfășurare a concursului pentru postul de consilier juridic debutant, aceste aspecte nu puteau fi analizate de instanța de fond și de instanța de apel și nu puteau fi reținute în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 301 alin. (1) C. pen. și în raport de care au fost înlăturate prevederile art. 301 alin. (2) lit. b) C. pen.

Înalta Curte observă că situația de fapt anterioară încheierii contractului de muncă, stabilită definitiv de instanța de apel, în baza materialului probator administrat în fața instanței de fond și a instanței de apel, nu mai poate fi reapreciată.

Totodată, Înalta Curte observă că această situație de fapt, ce a fost reținută în considerentele actului de sesizare al instanței, nu a fost inclusă în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 301 alin. (1) C. pen. nici de instanța de fond și nici de instanța de apel ci a fost luată în considerare în sensul aprecierii incidenței dispozițiilor art. 301 alin. (2) lit. b) C. pen., critica formulată în acest sens de recurent fiind nefondată.

Astfel, cele două instanțe au analizat dacă recurentul s-a limitat în a încheia contractual de muncă, conform dispoziției Consiliului Local sau a creat, împreună cu recurentul B. situația premisă ce a putut conduce la încheierea contractului de muncă, or, fiind dovedită această implicare, situație asupra căreia, de asemenea, nu se mai poate interveni în cadrul procedurii recursului în casație, în mod corect s-a reținut ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 301 alin. (1) C. pen., nefiind aplicabile dispozițiile art. 301 alin. (2) lit. b) C. pen.

Referitor la emiterea de către recurent a 5 dispoziții prin care a dispus numirea fiului său în calitate de secretar al unor comisii de negociere, activitatea fiind remunerată cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, Înalta Curte constată de asemenea că nu sunt incidente dispozițiile art. 301 alin. (2) lit. b) C. pen. întrucât, cu titlu definitiv s-a stabilit că recurentul nu avea atribuția legală de a stabili componența comisiei de licitație publică prin dispoziție de primar motivat de faptul că primarul emite dispoziții cu caracter executoriu pentru aparatul de specialitate al primarului și nu pentru cel al Consiliului Local și aceasta conform Legii nr. 215/2001.

Totodată, recurentul, în calitatea sa de primar, nu avea în atribuții constituirea fondului de onorarii pentru plata membrilor comisiilor de licitație prin perceperea taxei de participare la licitația publică, neavând deci în competență stabilirea de impozite/taxe fiscale și speciale, acesta fiind un atribut exclusiv al Consiliului Local Măgura și doar în anumite limite, încălcându-se astfel, prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215 a administrației publice locale, în vigoare la momentul la care se reține că a fost comisă infracțiunea.

În raport de această situație nu se poate reține că emiterea de către recurent a 5 dispoziții prin care a dispus numirea fiului său în calitate de secretar al unor comisii de negociere și remunerarea acestuia, alături de ceilalți membrii, reprezintă exercitarea unui drept recunoscut de lege sau îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.

Față de aspectele prezentate, Înalta Curte nu poate primi apărările recurentului în sensul că faptele reținute în sarcina acestuia și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și amânarea aplicării pedepsei în condițiile art. 83 C. pen.

Totodată, Înalta Curte constată, referitor la inculpatul B., că apărările acestuia sunt nefondate.

Astfel, prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că fapta inculpatului B. de a iniția un proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 48 din 30.10.2008 privind înființarea Compartimentului "Aparatul permanent" al Consiliului Local Măgura, în care se prevedea modificarea actului normativ în ce privește art. 2, respectiv statul de funcții, prin transformarea postului de consilier juridic gr. II în consilier juridic debutant, urmărind exclusiv crearea aparenței de legalitate pentru a permite angajarea anumitului C. (fiul inculpatului A.) în funcția de consilier juridic al CL Măgura, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la conflict de interese, prev. de art. 26 C. pen./1969 rap. la art. 2531 alin. (1) C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Așa cum am evidențiat anterior, activitatea infracțională ce se impută recurentului B. a reprezentat situația premisă care a avut ca finalitate posibilitatea legală ca inculpatul A. să încheie contractual de muncă cu fiul său, numitul G., putând fi considerate ca acte de complicitate la infracțiunea reținută în sarcina recurentului A..

Înalta Curte, în procedura recursului în casație nu poate schimba o situație de fapt ce a fost stabilită definitiv de instanța de fond și de instanța de apel, pe baza probatoriului administrat, situație de fapt în baza căreia s-a apreciat ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care recurentul a fost trimis în judecată, atât sub aspect obiectiv cât și subiectiv, fiind stabilită conivența dintre cei doi inculpați în sensul creării situației premise care să dea aparența de legalitate actului de angajare a fiului recurentului A. pe postul de consilier juridic debutant.

Punctul de vedere exprimat de apărătorul recurentului ar fi putut să fie însușit în măsura în care s-ar fi analizat oportunitatea hotărârilor de consiliu, ori, în cauză, s-a stabilit că acele hotărâri au fost date doar pentru a crea o aparență de legalitate în scopul angajării fiului recurentului A..

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 1339 din data de 12 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 decembrie 2020.

GGC - GV