ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 134 din data de 5 octombrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 396 alin. (1), (4) și 10 C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., a stabilit pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatei A., identificată cu CI serie x nr. x, cetățenia română, căsătorită, stagiul militar nesatisfăcut, studii superioare, avocat în cadrul Baroului Botoșani, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice", prev. de art. 337 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 8 (opt) luni închisoare stabilită în sarcina inculpatei A. prin prezenta hotărâre, pe durata termenului de supraveghere prevăzut de art. 84 C. pen., respectiv de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata A. a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Botoșani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul disp. art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciul de probațiune Botoșani.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatei A. să presteze timp de 30 de zile o activitate neremunerată în folosul comunității la una din următoarele două instituții publice: Primăria mun. Botoșani, jud. Botoșani, respectiv Casa Județeană de Pensii Botoșani, jud. Botoșani, instituția urmând a fi decisă de consilierul de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune Botoșani în urma evaluării inițiale a inculpatei.

S-a arătat că potrivit art. 86 alin. (2) C. pen. supravegherea executării obligației prev. de art. 85 alin. (2) lit. b) C. pen. se face de Serviciul de Probațiune Botoșani.

În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 88 alin. (1), (3), (4) C. pen., a atras atenția inculpatei A. asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligației impuse prin prezenta ori în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, constând în sancțiunea revocării amânării și dispunerea aplicării și executării pedepsei.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Suceava a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatei A., care, în data de 30 iulie 2019, în jurul orei 19:50, a condus pe str. x din mun. Dorohoi autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, deși era sub influența băuturilor alcoolice și, după ce a fost oprită de organele de poliție și testată cu aparatul etilostest marca x, rezultând valoarea de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat, a refuzat să îi fie recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 C. pen.

A arătat acuzarea că situația de fapt reținută se probează cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; buletinul alcooltest x seria x, poziția 00161 și procesul-verbal încheiat de organele de poliție cu privire la ora înregistrată de aparatul etilotest; copii de pe permisul de conducere emis pe numele inculpatei A. și de pe documentele privind autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x; declarațiile martorilor B., C., D., E.; adresa Baroului Botoșani nr. 295 din 19 august 2019; actele comunicate de LPJ. Botoșani - Serviciul Rutier; declarațiile inculpatei A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. x/2020 din data de 26 februarie 2020, în aceeași zi fiind creat Dosar asociat nr. x/2020, pentru a fi efectuată procedura de cameră preliminară.

Prin încheierea nr. 16 din data de 5 iunie 2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/2019 din 21 februarie 2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind pe inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice", faptă prev. și ped. de art. 337 C. pen., precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe aceasta.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ca încheierea să fie comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpatei.

La pronunțarea acestei încheieri, s-a avut în vedere că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă și încadrare juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatei, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și la cheltuielile judiciare.

În cursul cercetării judecătorești la instanța de fond, dată fiind poziția procesuală a inculpatei A., de recunoaștere în totalitate a faptei reținute în sarcina sa și de însușire a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe noi (declarație dosar), instanța a constatat îndeplinite condițiile art. 375 alin. (1) și (2) C. proc. pen., judecata desfășurându-se potrivit procedurii abreviate de recunoaștere a învinuirii.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, conform art. 387 alin. (1) Cod procedură, analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, instanța de fond a reținut ca fiind temeinic dovedită următoarea situație de fapt:

Inculpata A., domiciliată în jud. Botoșani, având însă reședința în jud. Botoșani, este posesoarea permisului de conducere pentru categoriile AM, B1, B seria x, valabil la data de 30 iulie 2019.

În data de 30 iulie 2019, în jurul orei 19:50, lucrătorii din cadrul Poliției mun. Dorohoi - Biroul Rutier, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind supravegherea și controlul traficului rutier, pe str. x, în dreptul bisericii catolice, au efectuat semnalele de oprire pentru autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, de culoare roșie, care circula haotic dinspre stația de combustibil F. spre intersecția cu str. x ce autovehiculul în cauză a oprit, organele de poliție au procedat la verificarea actelor prezentate de conducătoarea auto, aflată singură în mașină, ocazie cu care au constatat că aceasta era inculpata A., posesoare a permisului auto seria x pentru categoriile AM, B1, B, iar mașina în cauză era înmatriculată pe numele lui G., soțul făptuitoarei. Întrucât conducătoare auto emana miros specific de alcool, lucrătorii de poliție au mai oprit pe martorii D. și E., care tocmai circulau prin zonă cu autoturismele marca x cu nr. x, respectiv marca x cu nr. x Inculpatei i s-a cerut de către organele de poliție să se supună testării cu aparatul etilotest, pentru stabilirea alcoolemiei în aerul expirat, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor indicați mai sus, care au precizat că A. era vizibil sub influența băuturilor alcoolice. La întrebările polițiștilor, a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan, respectiv bere . În prezența celor doi martori asistenți, inculpata a fost testată cu aparatul etilotest, însă aceasta nu a reușit să sufle suficient de puternic în aparat pentru a se obține un rezultat, motiv pentru care, lucrătorii de poliție au decis să o conducă la Spitalul Municipal Dorohoi pentru a i se recolta probe biologice, aceasta fiind de acord cu prezentarea la spital. În consecință, martorilor D. și E. li s-a permis de către lucrătorii de poliție să părăsească zona.

După ce cei doi primi martori asistenți au plecat din zonă, A. a solicitat să fie testată din nou cu aparatul etilotest, motivând că a reușit să se mai liniștească, astfel că lucrătorii de poliție au solicitat să fie asistați, în calitate de martori asistenți, de martorii B. și C., care tocmai se deplasau în zona respectivă pe trotuar, așa cum rezultă și din declarațiile acestora. Și acești martori au confirmat că inculpata era vizibil sub influența băuturilor alcoolice . În prezența celor doi noi martori asistenți, organele de poliție au procedat din nou la testarea conducătoarei auto cu aparatul etilotest, efectuându-se mai multe încercări întrucât nici cu această ocazie conducătoarea auto nu reușea să sufle suficient de tare pentru a da un rezultat pe aparat. În final, după mai multe încercări nereușite, a rezultat o valoare de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat, la ora 20:00 (buletinul alcooltest x seria x, poziția 00161 și procesul-verbal încheiat de organele de poliție cu privire la ora înregistrată de aparatul etilotest .

Față de valoare indicată cu ocazia testării aerului expirat, respectiv o concentrație de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, inculpatei i s-a adus la cunoștință faptul că este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice, în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge, conform dispozițiilor art. 88 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice și că refuzul de a se prezenta constituie infracțiune, însă aceasta a refuzat să fie condusă Spitalul Municipal Dorohoi în acest sens, aspect care rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și declarațiile martorilor B. și C. În consecință, organele de poliție s-au sesizat cu privire la comiterea de către A. a infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, fiindu-i reținut permisul de conducere și adus la cunoștință faptul că i-a fost suspendat dreptul de a conduce .

În declarațiile date în cauză în cursul urmăririi penale, inculpata A. a recunoscut comiterea faptei reținută în sarcina sa și a arătat că anterior acestui moment, în cursul aceleași zile, pe motivul unor probleme de familie mai grave, a consumat băuturi alcoolice la o terasă din mun. Dorohoi, aflată lângă Poliția Municipiului Dorohoi, fără a-și mai aminti exact ce a consumat, ci doar că a fost bere. A. a indicat că ar fi avut intenția să-și lase mașina în zona barului, însă, întrucât s-a amețit, a luat decizia nefericită de a pleca la volanul autoturismului marca x, după care a oprit mașina la stația de combustibil F., pentru a-și cumpăra niște țigări, iar de aici a intenționat să plece mai departe pentru a parca în fața bisericii catolice aflată la cca. 100 m și unde se afla casa în care locuiește, însă a fost însă oprită de către organele de poliție în momentul în care deja încerca să parcheze mașina.

Conform Adresei nr. x din 19 august 2019, A. are calitatea de avocat înscris în Tabloul avocaților definitivi al Baroului Botoșani, începând cu 16 decembrie 2002, neavând perioade în care să fi fost suspendată din exercițiul profesiei .

În fața primei instanței, la termenul din 11 septembrie 2020, inculpata a arătat că recunoaște și regretă săvârșirea faptei .

A fost încuviințată inculpatei proba cu înscrisuri în circumstanțiere, înscrisuri pe care le-a depus la dosarul cauzei.

Având în vedere ansamblul probator administrat în cauză, constând în declarațiile de recunoaștere a inculpatei, proces-verbal de constatare a infracțiunii, rezultatul testării cu aparatul alcooltest, procesul-verbal de recoltare probe biologice și examenul clinic, buletinul alcooltest x seria x, poziția 00161 și procesul-verbal încheiat de organele de poliție cu privire la ora înregistrată de aparatul etilotest; declarațiile martorilor B., C., D., E., adresa Baroului Botoșani nr. 295 din 19 august 2019 și și procedând la evaluarea acestuia în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) C. proc. pen., instanța a constatat că fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. există și a fost săvârșită de acesta cu forma de vinovăția prevăzută de lege, împrejurare care a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, astfel încât prezumția de nevinovăție a fost răsturnată.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatei A. care, în data de 30 iulie 2019, în jurul orei 19:50, a condus pe str. x din mun. Dorohoi autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, deși era sub influența băuturilor alcoolice și, după ce a fost oprită de organele de poliție și testată cu aparatul etilostest marca x, rezultând valoarea de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat, a refuzat să îi fie recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 337 C. pen.

Potrivit art. 337 C. pen., refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

S-a arătat că, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prev. de art. 337 C. pen. constă în refuzul inculpatei, la data de 30 iulie 2019, la solicitarea expresă a organelor de poliție de a se supune recoltării de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, fiind surprinsă că a condus autoturismul, iar urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol.

Infracțiunea reținută în sarcina inculpatei este esențialmente una de pericol, nefiind susceptibilă prin natura sa de a produce daune materiale, iar legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos - punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice - rezultă ex re.

Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a reținut că poziția subiectivă a inculpatei față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia, se caracterizează prin intenție directă, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei socialmente periculoase și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

La individualizarea pedepsei, Curtea de Apel Suceava a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

S-a menționat, în același context, faptul că, la data săvârșirii faptei inculpata avea calitatea de avocat, aspect de natură a imprima un caracter sporit de gravitate, prin prisma calității sale având datoria de a apăra ordinea de drept și nu de a o încălca. Având studii juridice, este de presupus că are un grad mai ridicat de înțelegere a prevederilor și sancțiunilor legale raportat la o persoană cu un nivel mediu de educație.

Pe de altă parte, s-a arătat că împrejurarea că inculpata a avut o atitudine procesuală corectă pe parcursul procesului, colaborând cu organele judiciare și că a adoptat o conduită bună anterior și ulterior săvârșirii faptei, denotă un grad mai redus de periculozitate a acestuia, însă nu suficient pentru a determina reținerea de circumstanțe atenuante.

La stabilirea limitelor de pedeapsă, instanța a avut în vedere că inculpata a solicitat aplicarea procedurii prev. de art. 374 alin. (4) raportat la art. 375 C. proc. pen.

Potrivit art. 374 alin. (4) C. proc. pen. "în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10)."

Consecința aplicării procedurii simplificate de soluționare a cauzelor penale prevăzută de art. 375 C. proc. pen., este dată de legiuitor prin alin. (10) al art. 396 C. proc. pen., unde se menționează că instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

În concluzie, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (4) C. proc. pen., respectiv fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, astfel că în cauză urmează a opera răspunderea penală a acesteia pentru infracțiunea comisă.

S-a reținut că sunt incidente dispozițiile ce reglementează instituția amânării pedepsei, ca mijloc de reeducare eficientă, ce răspunde dezideratelor prevăzute de legiuitor în art. 74 C. pen., precum și scopului prevăzut de lege, apreciindu-se că o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar și într-un cuantum îndreptat spre minim, sub modalitatea de executare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ar fi prea drastică, în contextul în care pe de o parte inculpata a participat la trafic fără a respecta regulile specifice desfășurării unei astfel de activități, iar pe de altă parte aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale sau cu alte încălcări ale legislației rutiere, adoptând o conduită corespunzătoare și sinceră în timpul procesului penal, regretând săvârșirea faptei, ceea ce dovedește, alături de înscrisurile în circumstanțiere existente la dosar, că este vorba de un incident izolat în viața acesteia ce trebuie sancționat adecvat.

Instanța de fond a considerat oportună amânarea aplicării pedepsei, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele art. 83 C. pen., anume:

- pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani, în speță 8 luni;

- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpatul se află la prima încălcare a legii penale;

- infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;

- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, s-a constatat că nu este incident cazul prevăzut la alin. (2) al art. 83 C. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită nu este de 7 ani sau mai mare, iar infractorul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.

Astfel, s-a reținut că, inculpata este infractor primar, astfel cum reiese din cazierul său judiciar, nefigurând cu antecedente penale, iar în cursul procesului penal, a recunoscut fapta comisă, manifestând cooperare și regret cu privire la infracțiunea reținută în sarcina sa. Această atitudine a condus instanța de fond la concluzia că reeducarea inculpatei și cultivarea în conștiința sa a respectului față de valorile sociale ocrotite de legea penală se pot realiza prin aplicarea unei pedepse mai ușoare.

Împotriva Sentinței penale nr. 134 din data de 5 octombrie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În susținerea apelului Parchetul a invocat faptul că atitudinea procesuală corectă și colaborarea cu organele de cercetare penală nu sunt suficiente pentru reținerea prevederilor art. 83 C. pen. referitoare la amânarea aplicării pedepse.

S-a apreciat că fapta reținută în sarcina inculpatei este prin ea însăși o infracțiune de pericol, acțiunea săvârșită, conducerea autoturismului de către inculpată în stare de ebrietate avansată punând în primejdie circulația pe drumurile publice. S-a considerat că nu este de neglijat calitatea inculpatei, aceea de avocat, care reprezintă un aspect de natură a imprima un grad sporit de gravitate. Astfel că, procurorul a apreciat că se impunea atât aplicarea unei pedepse mai mari, pedeapsa de 8 luni închisoare fiind una prea blândă în raport de fapta comisă, cât și aplicarea dispozițiilor art. 91 din C. pen.

Examinând apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, din prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța consideră că prima instanță a stabilit corespunzător cuantumul pedeapsei în sarcina inculpatei, conform criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., neimpunându-se realizarea unei noi reindividualizări a pedepsei.

În acest sens, se are în vedere faptul că inculpata a beneficiat de procedura simplificată, recunoscând faptele reținute în actul de sesizare și solicitând ca judecata să se realizeze numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen. "Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime."

Sub acest aspect instanța va avea în vedere cauza legală de atenuare, incidentă față de inculpată, ce generează limite reduse de pedeapsă.

În ceea ce privește gradul de pericol al infracțiunii săvârșite de inculpata A. se are în vedere faptul că scopul pedepsei este acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni. Prevenția specială presupune o adaptare a pedepsei nu numai la periculozitatea faptei, dar și la persoana făptuitorului.

În acest punct de analiză, instanța reține conduita inculpatei în cursul procesului penal ce s-a înscris în parametri de recunoaștere totală de regretare a acestei conduite.

Fără a nega pericolul abstract al infracțiunii, cel concret este relativ redus și se subsumează unui tipar obișnuit al faptei.

La stabilirea cuantumului pedepsei, devine criteriu relevant din perspectiva circumstanțelor personale, nivelul de instrucție care permite înțelegerea deplină a consecințelor faptei, reformarea și asumarea unei conduite conforme.

Înalta Curte apreciază, evaluând coroborat ansamblul criteriilor menționate, că pedeapsa în cuantum de 8 luni închisoare, stabilită de instanța de fond, este justă și coerentă în raport cu scopului urmărit.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere în principal, circumstanțele favorabile inculpatei, iar în subsidiar, pericol social relativ redus al infracțiunii săvârșite, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei va putea fi atins prin impunerea unor măsuri de supraveghere, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 alin. (1) C. pen. (privind amânarea aplicării pedepsei), respectiv maximul special este în limita permisă de text, pedeapsa stabilită este sub 2 ani (8 luni), inculpata nu a mai fost condamnată anterior și a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța de control judiciar are în vedere și practica instanței supreme care a considerat, în cazuri similare, că se impune amânarea aplicării pedepsei în condițiile săvârșirii unei infracțiuni de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (ICCJ, Sp, Decizia nr. 392/A din 10 noiembrie 2017, Dosar nr. x/2017, ICCJ, SP, Decizia nr. 136/A din 18 aprilie 2017, Dosar nr. x/2015, ICCJ, C5, Decizia nr. 157 din 28 septembrie 2019, Dosar nr. x/2019).

În acest context, Înalta Curte notează că această instituție care presupune lăsarea în libertate a persoanei care se face vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, legiuitorul a prevăzut o serie de măsuri de supraveghere și obligații ce au menirea de a asigura scopul tratamentului sancționator, conștientizarea urmărilor produse ori care se puteau produce, asumarea unei conduite conforme normelor penale.

Totodată, se apreciază că amânarea aplicării pedepsei constituie o soluție judicioasă în raport de circumstanțele reale și personale, o soluție ce se circumscrie limitelor jurisprudenței anterioare.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva sentinței penale nr. 134 din data de 5 octombrie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori privind pe intimata inculpată A.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva Sentinței penale nr. 134 din data de 5 octombrie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori privind pe intimata inculpată A.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 martie 2021.

Procesat de GGC - LM