ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4058/2020

Circumstanțele cauzei. Obiectul contestației Prin cererea înregistrată, la data de 10.08.2020, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central pentru Alegerea Autorităților Publice Locale din anul 2020, anularea Hotărârii nr. 8 din 7 august 2020 a Biroului Electoral Central și dispunerea validării de către Biroul Electoral Central a semnului electoral al A. pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020. A arătat contestatorul că Biroul Electoral Central prin hotărârea contestată a respins semnul electoral al A. pentru tardivitatea înaintării acestuia, invocând art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 și punctul 14 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020. În opinia sa, intimatul a invocat în mod arbitrar tardivitatea, în condițiile în care toate semenele electorale, atât cele trimite până în data de 06.08.2020 ora 23:59, cât și cele trimise după ora 23:59, au fost introduse pe ordinea de zi a ședinței BEC din data de 7 august 2020 de la ora 12:00. Introducerea cererii sale pe ordinea de zi a ședinței BEC din data de 7 august 2020 este o dovadă a faptului că nu a afectat în niciun mod activitatea BEC și nici nu a perturbat desfășurarea procesului electoral, invocarea tardivității nefiind justificată în niciun mod. Raportat la pct. 14 din Calendarul alegerilor locale din 2020, se poate spune că a întârziat depunerea semnului electoral cu câteva ore, însă trebuie avut în vedere atât contextul actual de organizare a alegerilor, cât și efectul juridic și organizatoric al acestei întârzieri de câteva ore. Astfel, decizia BEC de respingere a semnului electoral reprezintă un exces de zel, ținând cont că semnele electorale se comunică prefecturilor abia în data de 24.08.2020. Art. 59 alin. (7) din lege prevede faptul că Biroul Electoral Central comunică prefecților semnele electorale până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot. Potrivit calendarului de alegeri, candidaturile rămân definitive pe 24.08.2020, iar macheta cu buletinele de vot este stabilită de prefectură abia pe 04.09.2020. A mai susținut contestatorul că lipsa semnului electoral de pe buletinele de vot are drept consecință afectarea gravă a numărului voturilor primite, întrucât alegătorii vor avea dificultăți în a găsi A. pe buletinul de vot care poate avea și peste 20 de pagini.

Soluția Înaltei Curți asupra contestației Examinând cauza, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta contestație este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează. 2.1. Contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 8 din 7 august 2020 prin care Biroul Electoral Central a respins, ca tardiv depusă, cererea privind înregistrarea semnului electoral al partidului. Prin hotârârea contestată s-a reținut că, potrivit pct. 14 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, aprobat prin H.G. nr. 576/2020, partidele politice, alianțele electorale și organizațiile aparținând minoritățior naționale comunică semnele electorale Biroului Electoral Central cel mai târziu la data de 6 august 2020. Observând că A. a comunicat semnul electoral prin e-mail, prin adresa înaintată la data de 07.08.2020, ora 05:44, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 316/BEC/I/2020 din 07.08.2020, ulterior împlinirii termenului de comunicare a semnelor electorale, intimatul a respins, ca tardiv depusă, cererea privind înregistrarea semnului electoral. 2.2. Înalta Curte reține că hotărârea contestată a fost emisă de Biroul Electoral Central în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia: "(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.". Potrivit textului legal, hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. 2.

Conform art. 457-Legalitatea căii de atac din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege. Potrivit art. 2 C. proc. civ., dispozițiile acestui cod constituie dreptul comun în materie civilă, aplicându-se și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare. Astfel, dispozițiile C. proc. civ., inclusiv principiul legalității căilor de atac, sunt aplicabile și în procedura prevăzută de Legea nr. 115/2015. 2.

În cazul organizării procesului electoral, date fiind termenele prevăzute pentru îndeplinirea unor măsuri care să asigure buna desfășurare a acestuia, când legiuitorul a dorit, a precizat în cuprinsul Legii nr. 115/2015 care dintre hotărârile emise de birourile electorale pot fi contestate și în ce condiții. Exempli gratia, conform art. 41 din lege "(1) Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri. (2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor." Deci, când a apreciat necesar, legiuitorul a prevăzut în mod explicit posibilitatea contestării hotărârilor emise de birourile electorale și competența Înaltei Curți în soluționarea contestațiilor având ca obiect modul de organizare și/sau componența Biroului Electoral Central. 2.

În cazul hotărârilor emise de Biroul Electoral Central în exercitarea atribuțiilor sale în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în cuprinsul legii nu se specifică/nu se menționează posibilitatea contestării acestora, în privința acestor hotărâri folosindu-se noțiunea de "obligatorii" de la data aducerii la cunoștință. Astfel, A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri pentru care legiuitorul nu a prevăzut nicio cale de atac, ci a precizat faptul că este obligatorie de la data aducerii la cunoștință pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală. Or, sancțiunea care intervine în cazul exercitării unei căi de atac neprevăzute de lege este inadmisibilitatea acesteia. 2.

Pentru cele anterior arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 457 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, urmează a respinge contestația formulată, ca inadmisibilă.