ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020, s-a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
În baza art. 103 alin. (6) și art. 107 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.05.2019 x și confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 cu privire la persoana solicitată A. - cu antecedente penale (conform cazierului judiciar nr. x din 27.11.2020 emis de Inspectoratul de Poliție al județului Constanța), deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județ Constanța.
S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității.
În baza art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată raportat la art. 58 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a amânat predarea persoanei solicitate A., până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei de 3 ani închisoare la termen (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad (pedeapsă pronunțată de Judecătoria Arad prin Sentința penală nr. 1144/25.06.2019).
S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant.
În baza art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare s-a pus în executare la data punerii în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei de 3 ani închisoare la termen (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad (pedeapsă pronunțată de Judecătoria Arad prin Sentința penală nr. 1144/25.06.2019).
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul în cuantum de 1012 RON pentru avocat B. care a asigurat asistența juridică din oficiu s-a decontat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. x/II/5/2020 din 11 decembrie 2020, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.05.2019 (Dosar nr. x Gs 1124/19) și confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 (Dosar nr. x Gs 3118/19) cu privire la persoana solicitată A..
Odată cu sesizarea, în temeiul dispozițiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, s-au înaintat documentele privind pe numitul A..
S-a reținut săvârșirea infracțiunii de furt calificat în grup infracțional prevăzută și pedepsită de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 2 nr. 3, art. 244 alin. (1) nr. 1a și nr. 2, art. 244a alin. (1) din C. pen. german (pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind de 10 ani închisoare). Aceste fapte penale sunt incriminate și de legea penală română, respectiv infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (3) și 6 din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi) și înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani).
Prin adresa nr. x din data de 17.11.2020, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național SIRENE a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, luarea de măsuri pentru identificarea și prezentarea numitului A. în fața Curții de Apel Constanța, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare sus menționat.
Astfel, s-a precizat că, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța s-a înregistrat lucrarea nr. x/II/5/2020 referitoare la punerea în executare a mandatului european de arestare menționat mai sus, împotriva numitului A., pentru săvârșirea infracțiunilor sus menționate.
În fapt, autoritățile judiciare din Germania au reținut că, în cursul anului 2018, numitul A. împreună cu alți participanți, acționând în mod organizat și specializat au indus în eroare mai multe persoane, cu scopul de a obține venituri în mod fraudulos pe o perioadă mai mare de timp, prin simularea unor tranzacții financiare. În acest sens, în cadrul acestor tranzacții, membrii grupării infracționale determinau persoanele păgubite să prezinte sume mari de bani în numerar, care în împrejurările efectuării unor verificări înscenate ale sumelor de bani predate de către persoanele păgubite, erau schimbate în mod fraudulos cu bucăți de hârtie.
Astfel, în perioada menționată, persoana vătămată C. a postat un anunț de vânzare a firmei sale. Urmare acestui anunț sus numitul a fost sunat de o persoană cu numele D., care a pretins că este intermediarul unui cumpărător din Elveția, despre care a susținut că era dispus să plătească suma de 4.700.000,00 euro pentru firma scoasă la vânzare și pentru terenul pe care era aceasta amplasată.
La data de 12.10.2018, în cadrul negocierilor, persoana vătămată C. a avut o întâlnire în localitatea Zagreb cu un alt participant, membru al grupării infracționale, care s-a prezentat drept fratele intermediarului D.. În aceste împrejurări, persoanei vătămate i s-a comunicat că trebuie să achite în numerar un comision în cuantum de 10% din prețul de vânzare, suma urmând să fie depusă într-un seif bancar. Astfel, banii în numerar solicitați, în cuantum de 470.000,00 euro au fost depuși de către persoana vătămată la data de 25.10.2018 la KB-Bank, Hornica 1786, 34701 Tachov - Republica Cehă, în bancnote de câte 500,00 euro.
La data de 06.11.2018, în jurul orei 09:30, persoana vătămată C. s-a întâlnit cu numitul A. care, în mod mincinos, s-a prezentat drept un diplomat italian pe nume E.. Persoana vătămată i-a înmânat numitului A. suma solicitată, acesta din urmă împachetându-i într-un plic, după numărare.
Întrucât intermediarul D. a reclamat faptul că banii nu au fost numărați corect, la data de 07.11.2018, persoana vătămată C., martora F. și numitul A. s-au întors la bancă. Numitul A. a scos din caseta de valori banii împachetați, a desfăcut pachetul, iar după ce au fost fotografiați, banii au fost împachetați din nou, în alt plic. Pentru a distrage atenția persoanei vătămate și a martorei F., participantul D. i-a apelat telefonic. În aceste împrejurări, numitul A. a schimbat plicul cu bani cu altul identic ca aspect, dar care conținea hârtie, luând asupra sa plicul care conținea suma de bani depusă de persoana vătămată.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a solicitat Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța - Serviciul de Investigații Criminale, efectuarea de verificări cu privire la persoana solicitată, pentru a fi prezentată Curții de Apel Constanța.
În urma verificărilor efectuate și având în vedere procesul-verbal din data de 8.12.2020 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța - Serviciul de Investigații Criminale și adresa nr. x/08.12.2020 emisă de Penitenciarul Poarta Albă privind situația juridică a numitului A., a rezultat că acesta se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad - pedeapsă pronunțată de Judecătoria Arad prin Sentința penală nr. 1144/25.06.2019, începând executarea pedepsei la data de 13.11.2020, urmând să expire la 12.11.2023. În prezent, s-a arătat că persoana solicitată A. execută pedeapsa în Penitenciarul Poarta Albă.
Având în vedere informațiile transmise de către Biroul Național SIRENE și conținutul verificărilor efectuate, s-a asigurat prezența persoanei solicitate A. la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare germane.
La data de 11.12.2020, i s-a adus la cunoștință numitului A. mandatul european de arestare emis de către autoritățile judiciare germane, fiind audiat în prezența avocatului din oficiu, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință fapta penală și infracțiunea menționată în cuprinsul mandatului european de arestare, ocazie cu care persoana solicitată A. nu și-a exprimat acordul pentru a fi predată autorităților judiciare germane.
Conform fișei de cazier nr. x din 27.11.2020 emise de Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța, s-a constatat că numitul A. este cunoscut cu antecedente penale.
Examinând solicitarea formulată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiași text statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată și la verificarea cauzelor de refuz al predării, fiind exclusă competența judecătorului de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și de a verifica existența faptelor de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată.
În ceea ce privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96 din prezenta lege.
Pornind de la premisele de mai sus, analizând actele și lucrările cauzei, Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. conține toate elementele prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004 republicată.
S-a arătat că identitatea persoanei solicitate a fost verificată, stabilindu-se că persoana indicată în mandatul a cărui executare se cere este una și aceeași cu persoana prezentată de procuror în fața judecătorului și că aceasta nu a formulat obiecții cu privire la identitatea sa.
S-a precizat că dispozițiile procedurale, menite să asigure garanțiile respectării drepturilor persoanei solicitate, au fost respectate.
Astfel, în baza art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost informată cu privire la drepturile conferite de dispozițiile art. 104 din Legea nr. 302/2004: dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, persoana solicitată arătând că a luat cunoștință de conținutul mandatului care i-a fost înmânat de procuror; dreptul său de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță persoana solicitată fiind asistată de apărător desemnat din oficiu.
S-a arătat că, audiată fiind, la termenul de judecată fixat în data de 16.12.2020, persoana solicitată A. nu și-a exprimat consimțământul în ceea ce privește predarea sa către autoritățile judiciare din Germania.
În temeiul art. 103 alin. (3) din aceeași lege, persoana solicitată a fost informată cu privire la efectele regulii specialității, arătând că nu înțelege să renunțe la acest beneficiu.
Curtea a constatat că, în cauză au fost respectate dispozițiile art. 86 din Legea nr. 302/2004 referitoare la conținutul și forma mandatului european de arestare; art. 96 din Legea nr. 302/2004 privind condiția dublei incriminări; nu au fost formulate obiecții privind identitatea; nu este incident niciunul din cazurile prevăzute art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, ca motiv de refuz al executării pedepsei.
Raportat la argumentele expuse anterior, Curtea a constatat că solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța de a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare este întemeiată, în bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Cu toate acestea, astfel cum rezultă din actele dosarului, s-a arătat că persoana solicitată se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad, pedeapsă pronunțată de Judecătoria Arad prin Sentința penală nr. 1144/25.06.2019, începând executarea acestei pedepse la data de 13.11.2020, urmând să expire la 12.11.2023.
Astfel, în cauză, s-au reținut a fi incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, conform cărora în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Împotriva acestei sentințe penale, a formulat contestație persoana solicitată A..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 30.12.2020, sub nr. x/2020.
Examinând contestația formulată, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, care se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.
Potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:
a) când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;
b) când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;
c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.
De asemenea, potrivit art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:
a) în situația prevăzută la art. 97 alin. (2) din prezenta lege; în mod excepțional, în materie de taxe și impozite, de vamă și de schimb valutar, executarea mandatului european nu va putea fi refuzată pentru motivul că legislația română nu impune același tip de taxe sau de impozite ori nu conține același tip de reglementări în materie de taxe și impozite, de vamă și de schimb valutar ca legislația statului membru emitent;
b) când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare;
c) când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent;
d) când persoana care face obiectul mandatului european a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte într-un alt stat terț care nu este membru al Uniunii Europene, cu condiția ca, în caz de condamnare, sancțiunea să fi fost executată sau să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau pedeapsa să fi fost grațiată potrivit legii statului de condamnare;
e) când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României;
f) când mandatul european cuprinde infracțiuni care au fost comise în afara teritoriului statului emitent și legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când s-au comis în afara teritoriului român;
g) când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române;
h) când o autoritate judiciară română a decis fie renunțarea la urmărirea penală, fie clasarea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare sau a pronunțat, față de persoana solicitată, o hotărâre definitivă, cu privire la aceleași fapte, care împiedică viitoare proceduri;
i) când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislația statului emitent:
(i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau (ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; sau (iv) persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre și i se va aduce la cunoștință că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată.
Față de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare la data de 23.05.2019 (Dosar nr. x Gs 1124/19) și confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 (Dosar nr. x Gs 3118/19), de către judecătorul pentru cercetări preliminare de la Tribunalul din Trieste, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare germane.
În speță, sunt aplicabile prevederile art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind mandatul european de arestare care fac trimitere la solicitarea arestării și predării unei persoane de către un alt stat membru.
În fapt, în esență, s-a reținut că, în cursul anului 2018, numitul A. împreună cu alți participanți, acționând în mod organizat și specializat au indus în eroare mai multe persoane, cu scopul de a obține venituri în mod fraudulos pe o perioadă mai mare de timp, prin simularea unor tranzacții financiare. În acest sens, în cadrul acestor tranzacții, membrii grupării infracționale determinau persoanele păgubite să prezinte sume mari de bani în numerar, care în împrejurările efectuării unor verificări înscenate ale sumelor de bani predate de către persoanele păgubite, erau schimbate în mod fraudulos cu bucăți de hârtie.
În acord cu argumentele primei instanțe, infracțiunea de furt calificat în grup infracțional prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 2 nr. 3, art. 244 alin. (1) nr. 1a și nr. 2, art. 244a alin. (1) din C. pen. german reținută în sarcina persoanei solicitate se regăsește pe lista celor 32 de infracțiuni reglementate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări. În cauza de față, durata maximă a pedepsei care poate fi aplicată pentru infracțiunea de furt calificat în grup infracțional presupus săvârșită este de 10 ani închisoare, conform informațiilor comunicate de statul emitent .
În baza art. 104 din Legea nr. 302/2004, i s-a adus la cunoștință persoanei solicitate conținutul mandatului european de arestare, precum și drepturile sale procesuale, context în care a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Germania și a menționat expres că nu renunță la regula specialității, dosar curte de apel.
Deopotrivă, persoana solicitată nu a avut obiecții privind identitatea reținută în cuprinsul mandatului de arestare preventivă emis de autoritățile germane, conform declarației date în ședința din 16.12.2020, la Curtea de Apel Constanța, fila x curte de apel.
În speță, respectând rigorile legii, Înalta Curte constată că sunt respectate dispozițiile art. 87 lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 236/2017 care reglementează conținutul și forma mandatului european de arestare.
Analizând dispozițiile legale sus menționate, prin raportare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu la predare a persoanei solicitate și nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ la predare, potrivit art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.
În acest context, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de respingere a solicitării autorităților judiciare germane privind predarea în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare.
În conformitate cu art. 112 raportat la art. 58 alin. (1) - (3) din Legea nr. 302/2004, în ipoteza în care s-a dispus executarea mandatului european de arestare și amânarea predării persoanei solicitate, instanța admite cererea autorităților statului solicitant și dispune amânarea predării până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
Înalta Curte constată că, în mod legal, prima instanță a dispus amânarea predării către autoritățile judiciare din Germania a persoanei solicitate A. până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei având în vedere că aceasta execută pedeapsa de 3 ani închisoare pronunțată de Judecătoria Arad prin Sentința penală nr. 1144/25.06.2019, în baza Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
La stabilirea cuantumului onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, Înalta Curte are în vedere cuantumul integral stabilit prin protocolul încheiat, la data de 14.02.2019, între Ministerul Justiției, Ministerul Public și Uniunea Națională a Barourilor din România prevăzut de art. 8 alin. (1) din secțiunea a 2-a, cu denumirea marginală "onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență judiciară în cauzele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală", din capitolul IV, potrivit căruia: "(1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru asistența judiciară acordată persoanei extrădabile, persoanei solicitate sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, potrivit legii, sunt următoarele: a)313 RON pentru asistența judiciară acordată pentru fiecare persoană extrădabilă sau persoană solicitată în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menținerii măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării; b) 1012 RON pentru fiecare persoană extrădabilă sau solicitată în cursul procedurii judiciare de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare; c) 964 RON pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean străin din România în statul de cetățenie; d) 964 RON pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean român dintr-un stat străin în România; e) 554 RON pentru asistența judiciară acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care s-a dispus luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării; f)1012 RON pentru asistența judiciară acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva altor hotărâri decât cele prevăzute la lit. e).".
Ca atare, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 ianuarie 2021.