ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

26.03.2020

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată la 14 ianuarie 2020 pe rolul Judecătoriei Deta, numita A. a solicitat ridicarea măsurii internării medicale provizorii dispuse față de fiul său, B., prin încheierea penală din 22 august 2019 a Judecătoriei Târgoviște în Dosarul nr. x/2019, ca urmare a solicitării Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2019. În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că s-a produs însănătoșirea/ameliorarea stării de sănătate a persoanei internate medical, astfel că acesta nu mai prezintă pericol pentru siguranța publică, aspecte ce pot fi dovedite prin efectuarea unei expertize medico-legale.

La termenul din 21 ianuarie 2020, s-a procedat la ascultarea persoanei internate medical, care a arătat că își însușește cererea și solicită fie ridicarea internării medicale, fie înlocuirea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii cu obligarea la tratament medical, precizând că pe durata spitalizării starea sa de sănătate s-a îmbunătățit.

Din oficiu s-a solicitat Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, în care se află internat petentul, întocmirea unui referat medical, din cuprinsul căruia a rezultat că, în urma examinării acestuia la data de 20 ianuarie 2020, Comisia Medicală de revizuire a cazurilor (art. 110 C. pen.), luând în considerare diagnosticul, caracterul evolutiv al tulburării și prezența unui bun suport social din partea familiei de origine, consideră oportună încetarea măsurii de siguranță a internării medicale.

Prin Sentința penală nr. 28 din 21 ianuarie 2020 pronunțată de Judecătoria Deta în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 50 raportat la art. 248 alin. (11) C. proc. pen., s-a declinat în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Judecătoria Târgoviște competența teritorială de soluționare a cererii de ridicare a măsurii internării medicale provizorii formulată de petentul B.

În acest sens, s-a reținut că petentul a fost internat, la data de 31 octombrie 2019, în Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, în baza Încheierii penale din 22 august 2019 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în Dosarul nr. x/2019, măsura fiind dispusă provizoriu, în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 247 alin. (1) și art. 248 alin. (9) C. proc. pen.. S-a mai reținut că, din înscrisurile de la dosar, rezultă că măsura nu a fost ridicată, confirmată, înlocuită sau încetată, în conformitate cu dispozițiile art. 246 alin. (13) C. proc. pen., pentru ca petentul să fie luat în evidență de către judecătorul delegat la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Deta și, implicit, pentru a atrage competența acestuia și a instanței de executare, potrivit art. 569 alin. (3) și art. 571 C. proc. pen.

În aceste condiții, invocându-se dispozițiile art. 248 alin. (11) C. proc. pen., s-a arătat că, întrucât măsura a fost luată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Târgoviște, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

Prin urmare, dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoriei Târgoviște, care, prin Sentința penală nr. 71 din 12 martie 2020, în baza art. 248 alin. (11) C. proc. pen. raportat la art. 569 - art. 571 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Deta, județul Timiș, iar, în temeiul art. 51 C. proc. pen., a constatat existența conflictului negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, pentru regulator de competență.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Târgoviște a observat că, deși prevederile art. 248 alin. (11) C. proc. pen. stabilesc, în mod incontestabil, că judecătorul care a luat măsura, dispune și asupra solicitării de ridicare a acesteia, respectivele dispoziții sunt incidente numai atunci când măsura internării medicale se execută în circumscripția sa teritorială. Aceasta întrucât textul de lege menționat se completează cu prevederile art. 572 C. proc. pen., conform cărora punerea în executare se face de către judecătorul de drepturi și libertăți care a luat această măsură, dispozițiile art. 566 - art. 571 C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

S-a arătat că dispozițiile art. 569 și art. 571 C. proc. pen. stabilesc o procedură identică cu cea a internării medicale, pentru luarea în supraveghere, în cazul în care internarea medicală provizorie se efectuează în circumscripția teritorială a altei judecătorii, această din urmă judecătorie fiind competentă să dispună asupra menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii. Cum în circumscripția teritorială a Judecătoriei Deta a fost pusă în executare măsura internării medicale provizorii, fiind și prima sesizată de către petent pentru ridicarea măsurii, iar competența în speță este alternativă, s-a apreciat că acestei instanțe îi revine spre soluționare cererea ce formează obiectul cauzei.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoria Deta este competentă să soluționeze cererea însușită de petentul B. de ridicare a măsurii de siguranță a internării medicale provizorii, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (11) C. proc. pen., dacă după dispunerea măsurii s-a produs însănătoșirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol, judecătorul de drepturi și libertăți sau judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura dispune, prin încheiere, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea ridicării măsurii aplicate.

Aceste prevederi se completează, însă, cu cele din Titlul V, Capitolul II, Secțiunea a 3-a (Punerea în executare a măsurilor de siguranță) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., respectiv cu cele ale art. 572 C. proc. pen. (referitoare la procedura de punere în executare a măsurilor de siguranță provizorii), text de lege care stabilește, în alin. (1), că, în cazul în care măsura obligării la tratament medical sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penale sau al judecății, punerea în executare a măsurii se face de către judecătorul de drepturi și libertăți sau de instanța de judecată care a luat această măsură, iar, în alin. (2), că dispozițiile prevăzute la art. 566 - art. 571 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.

Or, dispozițiile art. 569 C. proc. pen. prevăd, pentru luarea în supraveghere, că, în situația în care măsura internării medicale nu se execută în raza teritorială a instanței de executare, pentru a dispune asupra menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii, se sesizează judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară.

Rezultă, așadar, că, pentru menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii luată în cursul urmăririi penale, normele de procedură penală reglementează o competență alternativă, ce revine fie instanței care a luat măsura (când aceasta se execută în raza sa teritorială), fie celei în a cărei circumscripție teritorială se află unitatea sanitară în care se execută măsura.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată, pe de o parte, că măsura internării medicale provizorii s-a dispus prin încheierea din 22 august 2019 a Judecătoriei Târgoviște, iar, pe de altă parte, că petentul B. se află internat în Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș, unitate sanitară aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Deta.

Ca urmare, în condițiile în care unitatea sanitară în care se execută măsura internării medicale provizorii se află în raza teritorială a Judecătoriei Deta, care a și fost sesizată inițial în cauză, se constată că, față de dispozițiile art. 572 alin. (2) raportat la art. 569 C. proc. pen., acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cererii de ridicare a măsurii se siguranță formulată de petentul B.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe petentul B. este Judecătoria Deta, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul B., în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.