ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 19/2019
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 19/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 2 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, au fost admise propunerile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, în dosarul nr. x/2016
I. În baza art. 549
1
alin. (5) lit. b) C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. b) și f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la intimatul A. a bunurilor indisponibilizate potrivit dovezilor seria x nr. x din 12 iunie 2018 și seria x nr. x din 22 iunie 2018, respectiv: pistol neletal cu gaze marca x seria x, de calibru 9 mm și tocul de pistol de culoare neagră cu ham de prindere; cuțit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripționat "x" și teacă din material plastic de culoare neagră, pentru cuțit; o pereche de cătușe metalice.
II. În baza art. 247 - art. 248 C. proc. pen. raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus internarea medicală provizorie a intimatului A., până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol.
S-a dispus ca internarea medicală provizorie a intimatului să se efectueze de către Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia".
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că, prin Ordonanța nr. x/D/P/2016 din 21 septembrie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, s-a dispus:
- clasarea cauzei penale față de numitul A. pentru infracțiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen., de art. 342 alin. (2) C. pen. și de art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.;
- sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București cu propunerea de luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, prevăzută de art. 112 alin. (1) lit. b) și f) C. pen., a următoarelor bunuri, deținute fără drept: pistol neletal cu gaze marca x seria x, de calibru 9 mm și tocul de pistol de culoare neagră cu ham de prindere; cuțit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripționat "x" și teacă din material plastic de culoare neagră, pentru cuțit; o pereche de cătușe metalice;
- sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a internării medicale, prevăzută de art. 110 C. pen., față de numitul A..
În cuprinsul ordonanței, s-a arătat că, la data de 22 iunie 2016, reprezentanții Serviciului de Protecție și Pază au încheiat, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., procesul-verbal de sesizare referitor la faptul că existau suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, constând în aceea că numitul A., din com. Gîrceni, jud. Vaslui, a proferat, prin intermediul rețelei de Internet, amenințări cu moartea la adresa Președintelui B., după cum urmează: la data de 24 aprilie 2016, a postat mesajul "teroriștii. C., B., vor fi împușcați în funcții" în data de 23 aprilie 2016 a postat mesajul "Eu cred B. că ne întâlnim acuși să fac ordine națională cu tine împușcându-te la tv ptr terorism, crime". Aceste mesaje sau altele cu un conținut asemănător, au fost postate de suspect în mod repetat, în perioada aprilie 2016 - 7 iunie 2018.
S-a mai reținut că numitul A. a postat, în mai multe rânduri, pe contul său de Facebook, mai multe fotografii din care a rezultat posibilitatea de a deține o armă de foc.
Procesul-verbal de sesizare al S.P.P. a fost transmis, la data de 23 iunie 2016, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care l-a trimis pentru soluționare Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, unde a fost înregistrat, inițial, sub nr. x/2016, iar, ulterior, ca dosar penal cu nr. x/2016
Prin Ordonanța nr. x/D/P/2016 din 13 iulie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru tentativă la infracțiunea de atentat care pune în pericol securitatea națională, prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 401 C. pen.
Suspectul A. nu a mai fost identificat, la acel moment, pe teritoriul României, în vederea audierii și efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice, investigațiile relevând faptul că s-ar fi deplasat în Germania.
În acest sens, periodic, lucrătorii de poliție judiciară delegați au efectuat verificări și investigații pentru a stabili dacă a revenit în România, ultimele fiind realizate la data de 5 martie 2018 cu ocazia citării, în vederea audierii, a fratelui său, martorul D.. Cu acest prilej, martorul D. a declarat că nu a ținut legătura cu fratele său, dar știa despre acesta că a lucrat o perioadă îndelungată în Germania, însă revedea periodic în România. Nu cunoștea detalii referitoare la sursele sale de venit, însă a precizat că, în trecut, numitul A. desfășurase activități necalificate; nu știa unde locuia atunci când revenea în România și nici dacă ar fi deținut arme de foc.
Ulterior, ca urmare a solicitării formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, prin Ordonanța nr. x/P/2018 din 21 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București s-a dispus declinarea competenței de soluționare a dosarului cu același număr, privind pe suspectul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 342 alin. (2) C. pen. și art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul Vamal) în favoarea D.I.I.C.O.T.. La această structură dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2018.
Prin Ordonanța nr. x/D/P/2016 din 26 iunie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a dispus reunirea dosarului nr. x/2018 (înregistrat la D.I.I.C.O.T. ca urmare a declinării dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București) la dosarul penal nr. x/2016
Organele de cercetare au reținut, în fapt, în sarcina suspectului A. că ar fi deținut, fără drept, o armă neletală din categoria celor supuse autorizării, cât și muniția aferentă, pe care le-ar fi introdus ilegal pe teritoriul României.
Astfel, la 8 iunie 2018, lucrătorii de poliție din cadrul secției 22 Poliție București au fost sesizați de către angajații Serviciului de Protecție și Pază aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu la sediul Administrației Prezidențiale (Palatul Cotroceni, Bulevardul x, București) cu privire la faptul că, în aceeași zi, la ora 06:40, suspectul A. s-a prezentat la poarta de acces a instituției, afirmând că este "directorul securității naționale" prezentând o legitimație inscripționată "Securitatea Națională A. - Director ..." și că s-a deplasat la acel obiectiv întrucât "s-ar fi aflat în interes de serviciu pentru a verifica prezența ilegală a celor care sunt condamnați și ocupă funcția administrației prezidențiale".
Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra acestuia, sub sacou, introdus într-un toc, a fost identificat un pistol cu gaze iritant-lacrimogen marca x seria x, de calibru 9 mm, în încărcătorul căruia se aflau 7 cartușe inscripționate "9 mm blank" de asemenea, a mai fost identificat un cuțit cu lamă metalică, cu inscripția "x", având lungimea de cca 24 cm și teaca aferentă, cât și o pereche de cătușe din metal; suspectul a prezentat un așa-zis permis de port-armă, inscripționat "E." care, în mod evident, nu putea fi emis de autoritățile naționale competente, fiind un carton plastifiat prin metode proprii.
În aceste împrejurări, fiind întrebat cu privire la motivul prezenței la poarta de acces în Palatul Cotroceni, suspectul A. a precizat că "a venit în calitate de director al securității naționale și dorea să se intereseze dacă în interior se afla B. sau F.".
În urma verificărilor efectuate în bazele de date s-a stabilit că suspectul A. nu figurează ca deținător legal de arme și muniții, iar cu privire la pistolul cu gaze marca x, identificat asupra sa, nu au fost identificate mențiuni în aplicația specifică, rezultând că arma nu era înscrisă în circuitul civil legal. Suspectul a declarat că ar fi achiziționat respectivul pistol și muniția aferentă de la un magazin specializat din Olanda, de unde nu i s-a solicitat îndeplinirea vreunei formalități
S-a mai arătat că, potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică nr. x din 14 iunie 2018, întocmit de către Serviciul Criminalistic al D.G.P.M.B., pistolul marca x seria x, de calibru 9 mm, și cele 7 cartușe fac parte din categoria armelor și munițiilor neletale, supuse autorizării, și erau în stare de funcționare. Cartușele au fost consumate cu ocazia tragerii lor experimentale, iar tuburile rezultate nu au fost recuperate.
Pistolul în cauză a fost indisponibilizat la D.G.P.M. București, Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă, Camera de corpuri delicte, în baza dovezii seria x nr. x din 22 iunie 2018, la aceeași unitate fiind indisponibilizate, în baza dovezii seria x nr. x din 12 iunie 2018, și următoarele bunuri identificate asupra numitului A.: cuțit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripționat "x" teaca din material plastic de culoare neagră, pentru cuțit; o pereche de cătușe metalice; un toc de pistol de culoare neagră cu ham de prindere.
În cauză, prin Ordonanța nr. 4445/P/2018 din 8 iunie 2018 a organului de cercetare penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., și contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, măsura fiind confirmată prin Ordonanța nr. 4445/P/2018 din 8 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.
Întrucât lucrătorii de poliție sesizați au apreciat că numitul A. prezenta tulburări psihice, existând pericol iminent de vătămare pentru sine și alte persoane, a fost efectuată procedura de internare nevoluntară a acestuia, potrivit art. 53 și urm. din Legea nr. 487/2002, republicată. Astfel, începând cu data de 8 iunie 2018, numitul A. a fost internat în Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" din București, internarea fiind confirmată de Comisia de internare nevoluntară, respectiv de instanța de judecată competentă, măsură care, ulterior, a fost prelungită succesiv.
Având în vedere necesitatea evaluării capacității psihice a suspectului, prin ordonanța din 28 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către o comisie de expertiză din cadrul Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici".
Suspectul nu a dorit să-și dea consimțământul scris în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, aspect ce este consemnat în procesul-verbal din 27 iunie 2018, anexat ordonanței.
Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/x/2018 din data de 14 septembrie 2018 al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici", transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, la 18 septembrie 2018, au rezultat următoarele:
- numitul A. a prezentat, atât la datele comiterii faptelor, cât și la examinarea efectuată de Comisa medico-legală psihiatrică din data de 29 iunie 2018 diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată". În perioada aprilie 2016 - 8 iunie 2018 acesta nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent;
- mesajele de pe rețeaua de socializare Facebook reflectă ideație delirantă de prejudiciu, de reformă și de grandoare, aceeași stare prezentând și la 8 iunie 2018;
- la momentul examinării, numitul A. prezenta, în continuare, ideație delirantă de prejudiciu, de reformă și de grandoare, nesistematizată, logoree, tangențialitate, comportament modificat în sens delirant;
- numitul A. prezintă periculozitate socială marcată, iar Comisia a recomandat măsura de siguranță a internării medicale obligatorii, prevăzută de art. 110 C. pen.
Având în vedere că, la momentul săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală, numitul A. nu putea să-și dea seama de acțiunile sale ori nu putea să le controleze din cauza unei boli psihice, procurorul a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 28 C. pen., privind iresponsabilitatea, astfel că, în baza art. 314 alin. (1) lit. a) raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) (existența unei cauze de neimputabilitate) C. proc. pen., a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen., art. 342 alin. (2) C. pen. și de art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., nefiind cazul să se exercite acțiunea penală.
Totodată, s-a arătat că, raportat la concluziile și recomandările Comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică, în sensul că numitul A. este bolnav psihic și prezintă pericol pentru societate, fiind necesară internarea medicală până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol, se impune sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București cu propunerea de luare față de acesta a măsurii de siguranță a internării medicale, prevăzută de art. 110 C. pen.
După sesizarea Curții de Apel București, la termenul din 31 octombrie 2018, s-a procedat la audierea numitului A., acesta declarând în fața judecătorului de cameră preliminară că este de acord cu internarea medicală solicitată de parchet.
Analizând sesizarea formulată de parchet, judecătorul de cameră preliminară a reținut că, din probele existente în dosarul nr. x/2016, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și, având în vedere gravitatea faptelor, modul și circumstanțele în care se reține că au fost comise, precum și concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică prin care s-a arătat ca inculpatul suferă de "tulburare psihotică nespecificată", prezintă periculozitate socială marcată, iar în perioada comiterii faptelor de care este acuzat nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent, a apreciat că inculpatul A., din cauza bolii de care suferă, prezintă pericol pentru societate, în speță impunându-se internarea medicală a acestuia, ca măsură de siguranță (recomandată, de altfel, de comisia de expertiză medico-legală psihiatrică).
Referitor la măsura confiscării speciale, văzând ca obiectele identificate asupra inculpatului (menționate în cuprinsul ordonanței) fie au fost folosite sau destinate la săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală, fie deținerea acestora este interzisă de legea penală, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. b) și f) C. pen., judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 549
1
alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de combatere a infracțiunilor de terorism și a criminalității informatice, cu privire la confiscarea speciala a acestor bunuri.
Împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, în termen legal, a formulat contestație numitul A., criticând "măsura de transfer medical de la secția Spitalului Prof. dr. Alexandru Obregia până la externarea de drept și soluționarea situației conflictuale".
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu completului C4-2jud C pentru termenul din 6 decembrie 2018, când, având în vedere lipsa de procedură cu contestatorul, s-a dispus amânarea dosarului pentru data de 10 ianuarie 2019.
Examinând contestația formulată de contestatorul A., prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, a criticilor formulate, precum și a actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele arătate în continuare.
Reglementând condițiile de aplicare și conținutul măsurii de siguranță a internării medicale provizorii, art. 247 C. proc. pen. prevede că aceasta poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, de judecătorul de cameră preliminară ori de instanță față de suspectul sau inculpatul care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanțe psihoactive, dacă luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică (alin. (1) și constă în internarea medicală nevoluntară a acestuia într-o unitate specializată de asistență medicală, până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii (alin. (2).
Totodată, art. 248 C. proc. pen. stipulează că aplicarea măsurii internării medicale provizorii trebuie să fie fundamentată pe acte medicale concludente sau pe un raport de expertiză medico-legală psihiatrică și poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, dacă starea sa de sănătate o permite, în prezența unui avocat ales sau numit din oficiu.
Rezultă, așadar, că pentru a se dispune luarea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii față de o persoană este necesar ca starea de alienare mintală să fie stabilită în mod elocvent printr-o expertiză medicală independentă, iar tulburarea trebuie să aibă un caracter sau o amploare de natură a justifica și impune internarea, validitatea menținerii internării depinzând de persistența tulburării.
Analizând, în acest context, actele dosarului, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, judecătorul fondului a dispus internarea medicală provizorie a intimatului A. până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol, în privința acestuia fiind întrunite toate condițiile prevăzute în acest sens de art. 247 și art. 248 C. proc. pen.
Astfel, se observă că, în concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/x/2018 din data de 14 septembrie 2018 al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici", întocmit în baza Ordonanței nr. x/D/P/2016 din 28 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura centrală, s-a arătat că numitul A. a prezentat, atât la momentul comiterii faptelor, cât și la examinarea efectuată de Comisa medico-legală psihiatrică din data de 29 iunie 2018 diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată", că, în perioada aprilie 2016 - 7 iunie 2018 și la data de 8 iunie 2018, acesta nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent, că mesajele de pe rețeaua de socializare Facebook reflectă ideație delirantă de prejudiciu, de reformă și de grandoare, stare pe care acesta a prezentat-o și la data de 8 iunie 2018, dar și la momentul examinării, precum și că persoana expertizată prezintă periculozitate socială marcată, condiții în care Comisia a recomandat măsura de siguranță a internării medicale obligatorii prevăzută de art. 110 C. pen.
Înalta Curte constată, așadar, că, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală, suspectul prezintă diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată", maladie psihică de natură a-i afecta capacitatea de a înțelege conținutul și consecințele faptelor sale, care au fost săvârșite fără discernământ, din cauza acestei stări contestatorul prezentând periculozitate socială marcată.
Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că pericolul social concret prezentat de contestator este reliefat și prin prisma gravității faptelor pentru care este cercetat, încadrate din punct de vedere juridic în infracțiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen. (tentativă la atentat care pune în pericol securitatea națională), de art. 342 alin. (2) C. pen. (nerespectarea regimului armelor și munițiilor) și de art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (contrabandă calificată), ce rezultă atât din limitele de pedeapsă prevăzute de normele de incriminare (închisoare de la 10 ani la 20 ani sau de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni în cazul tentativei la infracțiunea de atentat care pune în pericol securitatea națională, respectiv închisoare de la 3 ani la 12 ani în privința infracțiunii de contrabandă calificată), cât și din modul și circumstanțele de săvârșire (prin proferarea, prin intermediul rețelei de Internet, de amenințări cu moartea la adresa președintelui B., prin deținerea, fără drept, a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării, cât și a muniției aferente, pe care le-ar fi introdus ilegal pe teritoriul României, armă cu care, la 8 iunie 2018, s-a prezentat la poarta de acces la Palatul Cotroceni, sediul președinției României, pentru a verifica "prezența ilegală a celor care sunt condamnați și ocupă funcția administrației prezidențiale", având asupra sa și un cuțit cu lamă metalică, cu inscripția "x", având lungimea de cca 24 cm și teaca aferentă, precum și o pereche de cătușe din metal).
În aceste condiții, în acord cu judecătorul de la Curtea de Apel București, Înalta Curte consideră că, pentru înlăturarea pericolului concret și actual pentru siguranța publică, determinat de starea psihică a contestatorului, așa cum rezultă aceasta din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cursul urmăririi penale, este necesară internarea medicală provizorie a acestuia într-o unitate specializată de asistență medicală, inclusiv pentru monitorizarea stării sale de sănătate și acordarea îngrijirilor medicale necesare însănătoșirii.
Ca urmare, constatând că încheierea atacată este legală și temeinică, în baza art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 248 alin. (14) C. proc. pen. cu referire la art. 246 alin. (13) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.
Față de culpa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - MM