ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 440/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 440/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 28 din 24 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Săveni, formulată de petentul A., ca nefondată.
A fost obligat petentul să plătească statului suma de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluția, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a arătat că prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la data de 26.02.2021, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei penale ce formează obiectul Dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Săveni, la o altă judecătorie din circumscripția Curții de Apel Suceava cu excepția celor din județul Botoșani.
Examinând cererea de strămutare Curtea a reținut, în esență, că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Săveni la o altă instanță egală în grad din circumscripția Curții de Apel Suceava.
S-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
În cauză, Curtea nu a reținut ca motiv temeinic al cererii de strămutare, faptul că petentul este nemulțumit de modalitatea în care s-a desfășurat urmărirea penală și cercetarea judecătorească într-o cauză anterioară, arătând că aceste aspecte nu pot conduce la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorului învestit cu soluționarea cauzei a cărei judecată s-a solicitat a fi strămutată ar fi afectată, și cu atât mai mult și a celorlalți judecători din cadrul Judecătoriei Săveni.
De asemenea, s-a menționat că toate criticile formulate de petent referitoare la cauzele judecate anterior, au făcut obiectul cercetării judecătorești, putând fi atacate prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi analizate în cadrul cererii de strămutare.
S-a mai arătat că, din actele și lucrările dosarului nu s-a dovedit existența vreunui caz dintre cele strict și limitativ enumerate în art. 71 C. pen. care să constituie temei al strămutării judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului penal nr. x/2020 al Judecătoriei Săveni.
De asemenea, Curtea a reținut că petentul are posibilitatea să își exercite toate drepturile prevăzute de lege în ceea ce privește desfășurarea procesului penal în cauza ce formează obiectul dosarului sus-menționat.
În consecință, Curtea apreciază că motivele invocate de către petentul A. nu se circumscriu cazurilor de strămutare prevăzute de art. 71 C. proc. pen., întrucât nu există fapte concrete care să conducă la concluzia că imparțialitatea judecătorului învestit cu soluționarea cauzei sau a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Săveni ar fi afectată, astfel încât cererea de strămutare este nefondată.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație petentul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 12.04.2021 sub numărul x/2021.
În cauză, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac formulate de petent, întrucât este îndreptată împotriva unei hotărâri definitive.
Examinând contestația formulată de petentul A., Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.
Potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituție, mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.
Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.
Prin Sentința penală nr. 28 din 24 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins cererea de strămutare formulată de petentul A., ce a format obiectul Dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Săveni.
Hotărârea prin care s-a pronunțat soluția de respingere a strămutării este definitivă, în conformitate cu art. 74 din C. proc. pen., care prevede: "(1) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare prin sentință. (...) (6) sentința prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac".
Deopotrivă, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 C. proc. pen., calea ordinară de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea prevede expres această cale de atac, prevederile acestui articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) rap. la art. 74 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 28 din 24 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 28 din 24 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 aprilie 2021.