ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1621/2020

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 reclamantul Orașul Ulmeni a chemat în judecată Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând instanței să constate: - rezilierea abuzivă a contractului pentru finanțare nerambursabilă nr. 457/N/28.07.2011; - nulitatea parțială a proceselor-verbale din data de 23.12.2015, 23.03.2016 si 24.05.2016 a Comitetului Director al Administrației Fondului pentru Mediu; - valabilitatea contractului pentru finanțare nerambursabilă nr. 457/N/28.07. 2011.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1578 din data de 03 mai 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1578 din data de 03 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Orașul Ulmeni, invocând motivele de neleglitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, apreciind că recurentul nu a invocat critici care să poată fi circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ. Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Recurenta-reclamantă, deși a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a rezumat la a invoca dispozițiile art. 1553 C. civ., fără a aduce nicio critică de nelegalitate sentinței atacate în ceea ce privește normele de drept care ar fi fost încălcate sau aplicate greșit de prima instanță. Astfel, verificând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte apreciază că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluția adoptată, motivare care să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE,