ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1139/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vrancea, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Focșani, obligarea pârâtului MMAP la plata sumei de 87.620,07 RON, reprezentând compensațiile bănești cuvenite pentru anii 2008 - 2009, conform prevederilor art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), precum și la plata dobânzii legale datorată de la data de 11.03.2014 până la data încasării efective a creanței precizate.

1.2. Sentința instanței de fond

Prin Sentința nr. 43/2016 din 23 februarie 2016, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia și-a declinat competența materială Tribunalul Vrancea prin Sentința civilă nr. 579/2015 din 2 octombrie 2015, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 43/2016 din 23 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta A., solicitând casarea acesteia și, în rejudecare, admiterea acțiunii sale, pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 și 8 C. proc. civ.

1.4. Apărările intimaților

Legal citat, intimatul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și nefondat și menținerea sentinței instanței de fond.

Examinând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a atașat dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 200 de RON, datorată pentru calea de atac exercitată, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deși a fost citată cu mențiune în acest sens în data de 25 februarie 2019 .

Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar art. 197 C. proc. civ. arată că dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii.

Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior, devin aplicabile dispozițiile art. 197 C. proc. civ., în temeiul cărora recursul va fi anulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 43 din 23 februarie 2016 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2019.

GGC - GV