ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3661/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3661/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.03.2019, sub nr. x/2019, reclamanții A. și B. au formulat în contradictoriu cu pârâții Gurvernul României și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, contestație în anulare împotriva încheierii de ședință din 06.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019.
Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția nelegalei compuneri a completului, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul secției a IX-a contencios administrativ și fiscal și a trimis cauza la Registratura secției a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în vederea repartizării aleatorii în cadrul secției a VIII-a (nouă).
Instanța a apreciat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată întemeiată întrucât încheierea din data de 06.02.2019 a fost pronunțată în dosarul nr. x/2019 al secției a VIII-a (nouă) a Curții de Apel București, iar potrivit dispozițiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Cauza a fost înregistrată la secția a VIII-a sub nr. x/2019*.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Prin încheierea de ședință din data de 21.06.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a VIII-a și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a IX -a.
Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că norma de procedură civilă pe care s-a întemeiat soluția de scoatere a cauzei de pe rolul secției a IX-a contencios administrativ și fiscal și de trimitere a cauzei la Registratura secției a VIII-a (nouă) contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în vederea repartizării aleatorii în cadrul secției a VIII-a (nouă), nu poate constitui temei juridic pentru soluția dispusă, în realitate fiind aplicate dispoziții de organizare judiciară.
Totodată, dispozițiile de organizare judiciară nu pot constitui temei juridic al soluției dispuse, câtă vreme cele două secții nu au competența materială procesuală diferită, judecând același tip de cauze, respectiv cauze de contencios administrativ și fiscal.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Instanța de contencios administrativ a fost îvestită cu o contestație în anularea împotriva unei încheieri de ședință pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal.
În urma repartizării aleatorii realizate între cele două secții specializate în materie de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, cauza a fost repartizată secției a IX -a.
Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția nelegalei compuneri a completului și a trimis cauza la registratura secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în vederea repartizării aleatorii în cadrul acestei secții, în considerarea dispozițiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Înalta Curte constată că încheierea împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare dedusă judecății a fost pronunțată de secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Potrivit dispozițților art. 505 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă".
Astfel, împărtășind opinia secției a VIII -a contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 505 alin. (1) C. proc. civ. se referă la competența teritorială și la competența materială funcțională de soluționare a contestației în anulare, stabilită după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei categorii de instanțe (judecata în primă instanță, judecata în apel, judecata în recurs).
Chiar dacă la nivelul Curții de Apel București funcționează două secții specializate în materie de contencios administrativ și fiscal, acesteaa nu au competență materială procesuală diferită, astfel că, dispozițiile art. 505 alin. (1) din C. proc. civ., nu pot fi interpretate în sensul că se referă la secția care a pronunțat hotărârea atacată.
Având în vedere că celel două secții ale Curții de Apel București nu au competența materială procesuală diferită, judecând același tip de cauze, respectiv cauze de contencios administrativ și fiscal, iar cauza dedusă judecății a fost repartizată aleatoriu la secția a IX -a, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX -a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorii - reclamanți A. și B., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Guvernul României prin Premier, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX -a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iulie 2020.