Decizia nr. 2810/2004 — ÎCCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală — Excepția de neconstituționalitate a legii ridicată în fața instanței judecătorești

Excepția de neconstituționalitate a legii ridicată în fața instanței judecătorești. Competența de soluționare Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Competența de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate a legii sau ordonanțe ori a unor texte dintr-o lege sau ordonanță Index alfabetic : Drept procesual civil - Excepție de neconstituționalitate - Competența de soluționare Legea nr. 47/1992 republicată, art. 29 (3) Soluționarea excepției ridicate în fața instanței judecătorești, de neconstituționalitate asupra unei legi sau ordonanțe ori a unor texte dintr-o lege sau ordonanță este de atributul exclusiv al Curții Constituționale, în afară de cazurile limitativ prevăzute în art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată.

I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2810 din 8 aprilie 2004 Tribunalul Galați, prin încheierea din 30 octombrie 2002, a respins excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, și, prin sentința civilă nr. 529/F din 22 noiembrie 2002, a respins cererea reclamantului P.A. de a i se stabili măsuri reparatorii, sub formă de despăgubiri bănești, pentru un șlep naționalizat în baza Legii nr. 119/1948. Curtea de Apel Galați, secția civilă prin decizia nr. 53 din 1 aprilie 2003, a respins apelul declarat de reclamant. Instanțele au reținut, în esență, că în baza Legii nr. 10/2001 se stabilesc măsuri reparatorii numai pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, conform art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) – texte constituționale – iar nu și pentru navele de transport, care sunt bunuri mobile, și nu imobile.

Recursul declarat de reclamant este fondat. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 – republicat în M. Of. Partea I nr. 643/2004 - privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei. Nu formează obiectul excepției de neconstituționalitate acele prevederi legale a căror constituționalitate a fost deja stabilită conform art. 146 (1) din Constituție sau dispozițiile legale constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Numai în aceste situații, conform art. 29 (3) din lege excepția apare inadmisibilă, și numai în aceste ipoteze instanța de judecată în fața căreia s-a ridicat o poate respinge, fără a mai sesiza Curtea Constituțională, sens în care se va pronunța o încheiere motivată. Reclamantul a ridicat atât în fața instanței de fond cât și în apel, excepția neconstituționalității dispozițiilor art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, prevederi legale de care depinde soluționarea litigiului cu care a sesizat instanța de judecată. Tribunalul Galați, secția civilă, examinând excepția, a respins-o fără nici o motivare, iar instanța de apel a apreciat că excepția formulată constituie, de fapt, un punct de vedere exprimat de reclamant în raport de apărările formulate de pârât și a menținut soluția instanței de fond pe acest aspect.

Acest procedeu este greșit. Soluționarea excepției de neconstituționalitate asupra unei legi sau ordonanțe ori a unor texte dintr-o lege sau ordonanță este atributul exclusiv al Curții Constituționale. Situațiile în care instanța de judecată sesizată cu o atare excepție poate să se pronunțe asupra ei sunt strict și limitativ prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Instanțele nu au examinat dacă acele situații reglementate de lege s-ar regăsi în excepția de neconstituționalitate, invocată de reclamant, pentru a fi abilitată să se pronunțe asupra ei și, din această perspectivă, soluția de respingere a excepției de către instanță apare greșită. De altfel, încheierea pronunțată în acest sens este nemotivată.

Astfel fiind, rezultă că, pe acest aspect, instanțele și-au depășit atribuțiile substituindu-se practic Curții Constituționale. Cum de prevederile legale a căror constituționalitate a fost contestată depinde modul de soluționare a pricinii, recursul apare întemeiat și va fi admis, urmând ca instanța de trimitere să se pronunțe asupra criticilor de fond după rezolvarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate invocată, iar pe perioada soluționării excepției, judecarea cauzei urmând a fi suspendată conform art. 29 (5) din Legea nr. 47/1992. Față de cele ce preced, s-a admis recursul, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.