ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5176/2020

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată, la data de 18.04.2017, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Culturii și Identității Naționale și Casa Națională de Pensii Publice, obligarea pârâtului Ministerul Culturii să o includă în lista centralizator conform modificărilor Dispozițiilor art. II din H.G. nr. 960/2016 de modificare și completare a H.G. nr. 1650/2006 și obligarea pârâtei Casa Națională de Pensii să mențină continuarea plăților efectuate și de acum încolo.

Prin sentința civilă nr. 70 din 11 aprilie 2018, Curtea a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Pensii Publice și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

A respins acțiunea reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale, ca nefondată.

A admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta A. din România în interesul pârâților Ministerul Culturii și Identității Naționale și Casa Națională de Pensii Publice.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 C. proc. civ., solicitând schimbarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii recursului astfel cum a fost formulat.

Prin recurs, a solicitat și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu pronunțarea unei hotărâri prealabile privind aplicabilitatea art. 85 și 83 în ceea ce o privește.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția netimbrării recursului.

3.1. Recurentei-reclamante i s-a pus în vedere, prin adresa instanței din 13.07.2020, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

3.2. Înalta Curte reține că, potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxa de timbru se plătește anticipat și, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Or, deși s-a pus în vedere recurentei obligația timbrării recursului, acesta nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței.

Art. 32 din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.

Conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

3.3. Prin urmare, având în vedere că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce-i revenea conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (2) și (3) și art. 197 C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 70 din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2020.