ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2029/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 19.04.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, obligarea acestuia la a recunoaște dreptul membrilor reclamantei de a beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, astfel cum a fost modificată si completată, dar și să procedeze la includerea reclamantei în lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 republicată, precum și să procedeze la comunicarea de îndată Casei Naționale de Pensii Publice și caselor de pensii sectoriale a listei mai sus menționate, în formă actualizată, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 411 din 2 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins atât excepția inadmisibilității, cât și cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, ca neîntemeiate.

Calea de atac exercitată în cauză Recurenta-reclamantă A. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 411 din 2 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, solicitând casarea hotărârii, admiterea cererii și obligarea pârâtului Ministerul Culturii de a recunoaște dreptul membrilor recurentei de a beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, astfel cum a fost modificată și completată, obligarea pârâtului să procedeze la includerea recurentei în lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 republicată, precum și obligarea pârâtului să procedeze la comunicarea de îndată Casei Naționale de Pensii Publice și caselor de pensii sectoriale a listei mai sus menționate, în formă actualizată. Se arată că prin sentința civilă nr. 411 pronunțată la data de 2.03.2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ si Fiscal a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată, respingând, de asemenea, cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că activitatea recurentei ar intra în sfera de competență a Ministerului Tineretului și Sportului și nu a Ministerului Culturii, astfel încât nu se poate afla în evidențele Ministerului Culturii. Obligația Ministerului Culturii, în accepțiunea instanței de fond, prin raportare la art. II din Hg nr. 960/2016, nu constă în aceea de a include asociațiile recunoscute ca fiind de utilitate publică în lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 și 2 din Legea 8/2006 republicată, respectiv de a ține o evidență a tuturor asociațiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică aflate în sfera de competență a tuturor organelor de specialitate ale administrației publice centrale, pârâtul având doar obligația de a furniza o listă a asociațiilor aflate în evidențele sale și în sfera sa de competență. Astfel, instanța a apreciat că nu există un refuz nejustificat al pârâtului, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea 554/2004. Se arată că sentința pronunțată este nelegală, întrucât cuprinde motive străine de natura pricinii (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.) și a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material(art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.). Instanța a preluat, practic, în totalitate apărările pârâtului din întâmpinare, fără o judecată proprie și mai ales, fără a răspunde, în mod concret, argumentelor subscrisei exprimate în cererea de chemare în judecată. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea 8/2006 " Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică." Astfel, Legea nr. 8/2006 cu modificările și completările ulterioare, reglementează dreptul de a beneficia de o indemnizație lunară, pentru pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Potrivit dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 1650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006, prin noțiunea de uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. Conform prevederilor alin. (11) al art. 1 din lege, alineat nou introdus prin Legea nr. 83/2016 de completare a Legii nr. 8/20061, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice (subl. ns.) și al artelor plastice care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. Ca urmare a dispozițiilor legale redate mai sus, se constată că sfera de activitate a uniunilor care fac obiectul legii a fost completată cu domeniul jurnalistic. De asemenea, se remarcă faptul că, legiuitorul nu a menționat în mod expres în cuprinsul legii și nici în normele sale de aplicare, care sunt uniunile de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, ci numai domeniile în care acestea activează. Textul de lege este foarte clar în ceea ce privește definirea noțiunii de "uniuni de creatori legal constituite", explicitând că sunt incluse în această noțiune "persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial", distincțiile făcute legiuitor referindu-se doar la domeniul de activitate. Potrivit dispozițiilor legale cuprinse în Ordonanța 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, art. 1 alin. (2) "asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial". Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) din O.G. nr. 26/20002 recunoașterea caracterului de utilitate publică al unei asociații, fundații, federații se face de către Guvernul României, în urma verificării îndeplinirii anumitor condiții, iar potrivit dispozițiilor art. 38 1 din O.G. nr. 26/2000 prin utilitate publică se înțelege orice activitate care se desfășoară în domenii de interes public general sau al unor colectivități. Având în vedere împrejurarea că recurenta este, potrivit statutului, persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, desfășurându-ne activitatea în domeniul jurnalistic și fiind recunoscută ca fiind de utilitate publică de către Guvernul României, apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi înscrisă pe lista întocmită de către intimatul-pârât Ministerul Culturii. Potrivit dispozițiilor art. II din H.G. nr. 960/2016 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, "Ministerul Culturii va furniza, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor de pensii sectoriale, lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată." Recurenta consideră că, în ceea ce privește condiția privind recunoașterea ca fiind de utilitate publică, este lipsit de importanță faptul că avizarea actului normativ prin care s-a recunoscut acest statut a fost făcuta de către Ministerul Culturii sau de către Ministerul Tineretului și Sportului, în cazul subscrisei, atâta vreme cât dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006 modificată și completata nu disting în acest sens. Membrii recurentei desfășoară activități jurnalistice de creație, asemănătoare oricărei alte activități jurnalistice, cum este și cea a membrilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - asociație ai cărei membri beneficiază de drepturile prevăzute de Lege 8/2006, republicată (a se vedea Statutul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: x.pdf). Potrivit dispozițiilor art. II din H.G. nr. 960/2016 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 8/1996 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin H.G. nr. 1650/2006, se instituie obligativitatea in sarcina Ministerului Culturii de a furniza, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor de pensii sectoriale, lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006 modificată și completată. Dispozițiile legale mai sus citate nu se referă la uniunile de creație ce activează în domeniul culturii sau cărora le-a fost recunoscută utilitatea publică în urma avizării de către Ministerul Culturii, ci în domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006, deci, implicit, în domeniul jurnalistic. Mai mult decât atât, contrar celor reținute de către instanță, se arată că, atâta vreme cât obligația de a furniza lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006 revine doar Ministerului Culturii, potrivit dispozițiilor legale și nu fiecărui organ de specialitate al administrației publice centrale care ar fi putut aviza recunoașterea unei asociații ca fiind de utilitate publică, obligația acestuia este de a furniza o listă completă a tuturor asociațiilor care îndeplinesc condițiile impuse de lege și nu doar una parțială, referitoare la asociațiile aflate în evidența și sfera sa de competență. În mod nelegal, prin aplicarea greșită a normelor de drept și prin adăugare la lege a reținut instanța de fond că dispozițiile art. II din H.G. nr. 960/2016 instituie obligația de a furniza lista prin raportare la "evidențele deținute de Ministerul Culturii și sfera sa de competență". În realitate, textul citat nu face o asemenea distincție, legată de avizarea în vederea recunoașterii statutului de utilitate publică (etapă premergătoare recunoașterii acestui statut), ci, condiționează includerea în listă de îndeplinirea condiției ca asociația să fie recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică într-unul din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006 (din care face parte domeniul jurnalistic). Recurenta a făcut dovada vătămării prin refuzul nejustificat al intimatului-pârât de a include subscrisa în lista comunicată caselor de pensii. Referitor la reținerile instanței potrivit cărora art. 8 alin. (2) din Legea 8/2006 prevăd că admiterea sau respingerea cererii de acordare a indemnizației lunare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii sau casa de pensii sectorială, astfel că nu ar fi condiționată eligibilitatea membrilor unei uniuni de creatori legal constituita si recunoscută ca persoana juridica de utilitate publica, de a beneficia de respectiva indemnizație, de includerea respectivei uniuni în lista pe care Ministerul Culturii o transmite Casei Naționale de Pensii Publice, se arată că, recurenta a depus, atașat cererii de chemare în judecată, răspunsul acordat unui membru, în care, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a arătat că "Ministerul Culturii a comunicat instituției noastre uniunile de creatori, recunoscute ca fiind de utilitate publică care fac obiectul Legii 8/1996 republicată, iar A. nu se regăsește nominalizată alături de uniunile enumerate de Ministerul Culturii", motiv pentru care apreciază că membrii nu fac obiectul dispozițiilor Legii 8/2006 republicată și nu pot beneficia de indemnizația acordată în temeiul acestui act normativ.

Apărările formulate în cauză Intimatul - pârât Ministerul Culturii a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 13 iunie 2023 s-a fixat termen de judecată la data de 27 martie 2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs asupra căii de atac formulate II.1. Examinând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul - pârât, Înalta Curte o consideră neîntemeiată, pentru argumentele ce vor fi expuse în cele ce urmează. Criticile recurentei-reclamante subsumate cazului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează greșita aplicare de către prima instanță a normelor de drept material indicate în cuprinsul motivelor de recurs, astfel încât Înalta Curte apreciază că dezvoltarea acestora în maniera indicată de către recurentă impune respingerea excepției nulității recursului. II.2. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Recurenta-reclamantă a solicitat Curții de Apel București obligarea pârâtului-intimat la includerea acesteia în lista uniunilor de creatori legali constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea 8/2006 și obligarea intimatului la comunicarea Casei Naționale de Pensii Publice și caselor de pensii sectoriale a acestei liste în forma actualizată. În susținerea acestei cereri recurenta-reclamantă a arătat în esență că la data de 8 iulie 2015, A. a dobândit statutul de persoană juridică de utilitate publică prin H.G. 535 emisa de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 528/16.07.2015. De asemenea a învederat că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea 8/2006 "Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică", iar potrivit Normei metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 din 22.11.2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică: "Beneficiază de indemnizația lunară prevăzută de Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, denumită în continuare lege, pensionarii sistemului public de pensii care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite fi recunoscute, potrivit legii, ca persoane juridice de utilitate publică, cetățeni români, străini sau apatrizi cu domiciliul sau reședința în România ori, după caz, în străinătate". A mai arătat reclamanta în cuprinsul cererii sale că, potrivit dispozițiilor legale cuprinse în Ordonanța 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, art. 1 alin. (2) "asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial", iar conform dispozițiilor art. 38 alin. (1) O.G. nr. 26/2000 recunoașterea caracterului de utilitate publică al unei asociații, fundații, federații se face de către Guvernul României, in urma verificării îndeplinirii anumitor condiții, iar potrivit dispozițiilor art. 38 1 din O.G. nr. 26/2000 prin utilitate publică se înțelege orice activitate care se desfășoară în domenii de interes public general sau al unor colectivități. Având în vedere împrejurarea că reclamanta, potrivit statutului este persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, desfășurându-și activitatea în domeniul jurnalistic și fiind recunoscută ca fiind de utilitate publică de către Guvernul României, a apreciat că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru ca membrii săi să poată beneficia de indemnizația prevăzută de Legea 8/2006. Reclamanta a arătat că demersul său la Ministerul Culturii pentru introducerea A. în lista uniunilor de creatori la care se refera art. II din H.G. nr. 960/2016 s-a finalizat cu refuzul pârâtului de a da curs cererii referitoare la drepturi cuvenite, prin lege, membrilor asociației. Deoarece Ministerul Culturii a refuzat să comunice un răspuns motivat pe baza unor dispoziții legale în vigoare, a revenit cu solicitarea expresa de a justifica, pe baza legilor în vigoare, refuzul de a soluționa corect o cerere referitoare la un drept al Asociației care apără interese legitime ale membrilor săi, cu titlu de "plângere prealabilă" sesizării justiției, însă Ministerul Culturii a refuzat examinarea cererii Asociației și soluționarea legala a acesteia și fără nicio justificare legală a "reprodus" prin referire la demersul anterior, conduita sa discreționară, prin care discriminează membrii asociației față de alte asociații din domeniul jurnalisticii. În opinia reclamantei, răspunsul Ministerului Culturii este lipsit de orice baza legală și distorsionează, nepermis, baza factuală și legală a cererii, ceea ce echivalează cu refuzul de a examina, pe baza legii, cererile adresate. Înalta Curte reține că recurentei-reclamante i s-a recunoscut calitatea de asociație de utilitate publică prin H.G. nr. 535/2015, calitate în care consideră că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 referitoare la dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii (care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică). Contrar susținerilor recurentei-reclamante, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar consideră că aceasta nu îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Astfel, potrivit acestui text de lege, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. Este de menționat faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 561/17.11.2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 108/08.02.2023 s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din același act normativ, reținându-se în esență (paragraful 44 din Decizie) că sintagma "sistemul public de pensii din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, ce are drept efect excluderea de la beneficiul indemnizației prevăzute de acest act normativ a altor categorii de pensionari cu excepția celor menționați în art. 10 este discriminatorie. Înalta Curte constată că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 8/2006 reglementau dreptul la o indemnizație lunară a pensionarilor membri ai uniunilor de creatori legali constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, reieșind așadar faptul că era necesară afilierea unei persoane juridice la o uniune legal constituită. Constatând că legiuitorul român nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituția României potrivit cărora "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept", Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (3) din C. proc. civ. (potrivit cărora "În cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității.") și ale art. 1 alin. (2) din C. civ. (conform cărora "În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului."). Reține instanța de control judiciar faptul că definiția uniunii de creatori a fost realizată în capitolul 7 art. 102 din Legea nr. 21/1924 (abrogată prin O.G. nr. 26/2000 cu referire la asociații și fundații) ca fiind două sau mai multe persoane juridice cu un statut care să cuprindă regulile după care funcționează persoanele juridice aderente și condițiile sub care se face aderarea. O.G. nr. 26/2000 care a abrogat prevederile Legii nr. 21/1924 face referire în cuprinsul dispozițiilor art. 83 alin. (2) la noțiunea de uniune, federație sau grupări de persoane juridice definite de Legea nr. 21/1924, menționând că de la data intrării în a ordonanței le sunt aplicabile regimul juridic al federațiilor prevăzute de aceasta din urmă. Potrivit dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 21/1924 definiția uniunii sau a federației este similară, respectiv afilierea a două sau mai multe persoane juridice, analiza motivelor de recurs urmând a se realiza în consecință, constatându-se că dispozițiile O.G. nr. 26/2000 asimilează cele două noțiuni chiar dacă aceea de uniune nu mai este definită în mod expres. Așadar, susținerea recurentei potrivit căreia în noțiunea de "uniuni de creatori legal constituite" se includ doar "persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial" iar distincțiile făcute de legiuitor se referă doar la domeniul de activitate, este nefondată în raport de interpretarea sistematică a textelor de lege anterior menționate care conduce la concluzia că recurenta-reclamantă trebuia să fie afiliată unei uniuni constituite din două sau mai multe persoane juridice de utilitate publică pentru a putea beneficia de dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006. În consecință, în mod legal intimatul-pârât a apreciat că reclamanta, asociație profesională constituită potrivit O.G. nr. 26/2000, nu poate fi asimilată uniunilor de creatori prin interpretarea art. 1 alin. (11) din Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006, nefăcând parte dintr-o astfel de uniune. În acest context, nu prezintă relevanță faptul că avizarea actului normativ prin care recurentei-reclamante i s-a recunoscut statutul de utilitate publică a fost realizată de către Ministerul Culturii sau de către Ministerul Tineretului și Sportului, întrucât reclamanta nu îndeplinea condiția premisă pentru a beneficia de dispoziția din Legii nr. 8/2006, aceea de a fi afiliată unei uniuni de creatori. În raport de cele anterior menționate, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza celorlalte motive de recurs referitoare la incidența dispozițiilor art. II din H.G. nr. 960/2016 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006 și ale H.G. nr. 1650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Cu atât mai mult cu cât acest din urmă act normativ face referire în dispozițiile art. 4 alin. (1) la calitatea de membri al uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice, ceea ce presupune, prin esență, existența unei afilieri între două sau mai multe persoane juridice. Apreciind că în cauză recurenta-reclamantă nu a dezvoltat critici care să conducă la casarea sentinței recurate, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.