ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 563/2015

HOTĂRÂRE
20.02.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 563/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de față constată următoarele;

Prin

cererea înregistrată la data de .18 noiembrie 2013 pe rolul Tribunalului

Vâlcea, secția I civilă, reclamantul D.I., în contradictoriu cu pârâta C.J.P.

Vâlcea, a solicitat instanței să dispună; obligarea pârâtei C.J.P. Vâlcea la

actualizarea indemnizației lunare de 1,10% de care beneficiază conform art. 4 alin.

(3) lit e) din Legea nr. 341/2004 privind recunoștința față de eroii martiri și

luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției din decembrie 1989, în

raport de câștigul salarial mediu brut pentru anul 2011 în sumă de 2.022 lei, pentru

anul 2012 în raport de câștigul saiarial mediu brut în sumă de 2.117 lei, și

pentru anul 2013 în raport de câștigul salarial mediu brut în suma de 2.223

lei, și în continuare; obligarea pârâtei la actualizarea sumei rezultate cu

titlu de diferență indemnizație cu rata inflației, până la plata efectivă;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest

proces.

Prin sentința civilă nr. 458 din 25 martie 2014 a

Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 6765/90/J din 8

noiembrie 2013, acțiunea reclamantului a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul D.I.,

ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Prin Decizia civilă nr. 757 din 22 septembrie 2014 a

Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 6765/90/2013,

a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul D.I. împotriva

sentinței civile nr. 458 din 25 martie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.

Împotriva acestei decizii reclamantul D.I. a declarat calea

de atac intitulată „apel", înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație

la data de 27 noiembrie 2014,

Prin rezoluția din 03 decembrie 2014, Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu, având în vedere că, potrivit normelor de

competență, Înalta Curte nu are competență ca instanță de apel.

Completul de filtru nr, 7, la data de 15 decembrie

2014, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune

punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C.

proc. civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la

filele 15 și 16 dosar recurs, însă părțile nu au formulat un punct de vedere.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile

an. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de

atac la data de 20 februarie 2015, fără citarea părților.

La termenul din 20 februarie 2015, instanța, în temeiul art. 152

prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora Înalta Curte de

Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor ciuții

de apel.

Examinând recursul în condițiile art 493 alin. (5) C. proc.

civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținuta prin raportul

întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a-I respinge, ca inadmisibil, pentru

următoarele considerente;

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.,

legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de

atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta,

indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a

sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași

pentru subiectele de drept aflate în. situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude

examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și

în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea

procesuală.

Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte

condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de

atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege

ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare,

nedevolutivă și, ca regulă, nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia,

în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul

judiciar privind conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt

hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și

cele neatacate cu recurs.

Conform art. 18 din Legea nr. 2/2013 privind unele

măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunțate în

cererile privitoare la asigurări sociale nu sunt supuse recursului, fiind

supuse numai apelului la curtea de apel.

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de

asigurări sociale privind modul de stabilire a pensiei raportate la majorarea

indemnizației lunare de care beneficiază în baza Legii nr. 341/2004.

Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013,

rezultă că Decizia civilă nr. 757 din 22 septembrie 2014 a Curții de Apel

Pitești, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 6765/90/2013 este

definitivă, astfel că aceasta nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată

de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei

hotărâri supuse numai apelului.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art.

493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil,

recursul.

ÎN

D E C

I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

reclamantul D.I., domiciliat în Brezoi, jud. Vâlcea, în contradictoriu cu

pârâta C.J.P. Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea, împotriva Deciziei

nr. 757 din data de 22 septembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I

civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,

decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 februarie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-09-19
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3180/2014
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 01 aprilie 2013 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul C.M.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană
ÎCCJ 2015-11-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2632/2015
Decizia nr. 2632/2015 Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 990 din 26 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2013, Curtea de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și a
ÎCCJ 2014-11-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3234/2014
Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 4828/30/2013 la data de 10 aprilie 2013, reclamantul M.M.S. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii
ÎCCJ 2007-01-30
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 528/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 22 septembrie 2005, reclamantul O.A., în contradictoriu cu M.A.I. și cu Casa de Pensii a M.A.I., a solicitat plata unei
ÎCCJ 2014-01-21
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 173/2014
are a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești. Tribunalul a reținut incidența dispozițiilor exprese ale art. 7 alin. (2) teza a II-a din anexa VI, capitolul VIII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plăt
Sursă