ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 491/2015

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele: Prin Decizia nr. 424/A din 13 octombrie 2014, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul S.I., în contradictoriu cu pârâta SC G.F.R. SA, împotriva sentinței civile nr. 141/LM din 5 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost menținută în întregime. După cum reiese din practicaua deciziei menționate, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 lit. a) C. muncii, invocată pentru prima dată în apel, Curtea de Apel Oradea a reținut că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamant.

Pentru acest motiv, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, curtea de apel a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. b), art. 49 și art. 55 lit. a) C. muncii, aducând la cunoștința apelantului posibilitatea de a declara recurs împotriva respectivei dispoziții în termen de 48 de ore de la pronunțare. Împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, reclamantul S.I., în ședință publică, a arătat că înțelege să declare recurs. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 6 ianuarie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la 6 ianuarie 2015, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod. La 21 ianuarie 2015, s-au înregistrat prin Serviciul registratură, notele de ședință depuse de recurentul - reclamant S.I. A arătat că a declarat recursul verbal, în ședință publică, pentru a respecta termenul prevăzut de lege de 48 de ore pentru exercitarea căii de atac și că-l susține. A mai precizat că susține și excepția ridicată, care are legătură cu soluționarea dosarului de fond, întrucât a solicitat nulitatea unor acte nesemnate, pe care le consideră false, instanța refuzând administrarea probelor.

Totodată a arătat că excepția a fost invocată în fața unei instanțe de judecată și că dispozițiile articolelor pe care le consideră neconstituționale sunt în vigoare la data prezentei. Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin rezoluția din 16 februarie 2015, s-a stabilit termen pentru judecarea recursului la data de 18 februarie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților. Analizând recursul, Înalta Curte constată că este nul, în considerarea argumentelor ce succed: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică. Or, în speță, recursul a fost declarat verbal în ședința publică a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, din 13 octombrie 2014, iar în practicaua Deciziei nr. 424, pronunțată de respectiva instanță la aceeași dată, nu au fost consemnate niciun fel de motive pentru care reclamantul a înțeles a uzita de calea extraordinară de atac.

De asemenea, reclamantul nu a formulat motive de recurs cu respectarea dispozițiilor art. 470 alin. (5), aplicabile conform normei de trimitere reglementată de art. 487 alin. (1) C. proc. civ. Prin urmare, văzând dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 489 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 488 din cod și cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va constata nulitatea căii de atac exercitate în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a soluției atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul S.I. împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. b), art. 49 și art. 55 lit. a) C. muncii, cuprinsă în Decizia nr. 424/A din 13 octombrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2015.