ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1294/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1294/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Prin cererea de înregistrată pe rolul
Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 01 septembrie 2014, creditoarea
A.J.F.P. Dolj a solicitat, în contradictoriu cu debitorul SC M.F. SRL și terțul
poprit R.N.P. R. D.S.
Bihor, menținerea prin
adresele de înființare a popririi nr. 94 din 16 iulie 2014
pentru suma
de 205.336 lei și nr. 95 din 16 iulie 2014 pentru suma de 5508 iei, terțul
poprit figurând cu o datorie față de debitor de 165.10Î lei,
În motivare, creditoarea a arătat că
terțul poprit, ulterior popririi prin adrese de înființare a popririi nr. 94 și
95 din 16 iulie 2014 nu și-a
îndeplinit
obligațiile ce-i revin, prevăzute la art. 149 alin. (9) și alin. (9
1
)
din
O.G. nr. 92/2013.
Prin sentința nr. 11690 din data de 30
octombrie 2014 Judecătoria Sectorului 2 București a declinat competența de
soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova.
În motivare, a
reținut că judecătoria în circumscripția căreia se află
biroul
executorului judecătoresc care face executarea este instanța
competentă să judece contestația la
executare.
În speță, cum
executarea silită a fost declanșată în cadrul dosarului
de executare nr.
1194/2004 de A.J.F.P. Dolj cu sediul în Craiova, instanța competentă să judece
contestația la executare este Judecătoria Craiova,
Județul Dolj.
Învestită prin
declinare, Judecătoria Craiova a pronunțat sentința nr. 1523 din data de 06 februarie
2015, prin care a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului
2 București, a constatat ivit conflictul
negativ și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și
Justiție pentru
regulator
de competență.
În motivare, a
reținut că dispozițiile art. 150 alin. (1) din O.G.
nr. 92/2003 reprezintă norme speciale
în raport cu
dispozițiile art. 789 alin. (1)
coroborate cu dispozițiile art. 650 alin. (
I)
C. proc. civ.
Așadar, instanța
competentă în soluționarea prezentei cauze este
judecătoria în a cărei rază
teritorială se află domiciliul sau sediul terțului
poprit, care are
sediul în București
, aflat în circumscripția de competență a Judecătoriei
sectorului
2 București. S-a reținut, deci, că instanța competentă să soluționeze
cauza este Judecătoria sectorului 2
București.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte reține
următoarele:
Conform art. 150 alin. (1) C. proc.
fisc. al
României „Dacă terțul poprit
înștiințează organul de executare că nu
datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în
care se invocă alte neregularități privind
înființarea popririi, instanța
judecătorească
în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul
terțului
poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți
interesate, pe baza probelor administrate, va
pronunța menținerea sau
desființarea popririi”.
Înalta Curte
constată că, în speța de față, este îndeplinită condiția
prevăzută de
textul legal mai sus citat, întrucât terțul poprit a declarat că
nu datorează
suma de bani debitorului, așa cum rezultă din întâmpinarea
depusă la fila 69
din dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București.
Contrar celor
reținute de Judecătoria Sectorului 2 București, în
cauză nu-și
găsesc aplicarea dispozițiile art. 650 C. proc. civ., deoarece
codul de
procedură fiscală reprezintă norme speciale în raport de cele ale
codului de
procedură civilă, care este dreptul comun în materie, așa cum
prevede art. 631 alin. (2) C. proc.
civ.
De altfel, prevederile art. 650 C. proc.
civ., prin care s-a stabilit că instanța de executare este judecătoria în
circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face
executarea, au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 348/2014
pronunțată de Curtea Constituțională.
Așa fiind, Înalta Curte urmează a
stabili competența instanței prin raportare la sediul terțului poprit la data
primei sesizări a instanței de
executare,
care este competența specială, reglementată de art. 150 alin. (1)
C.
proc. fisc. al României
Așadar, cum sediul terțului poprit R.N.P.
R. D.S. Bihor se află în Str. Petricani, Înalta Curte va stabili
competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Sectorului 2
București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
14 mai 2015,