ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1237/2017

HOTĂRÂRE

20.09.2017

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1237/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub număr de dosar x/2016, contestatoarea AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - AAAS, în contradictoriu cu intimata A. și cu terțul poprit B. S.A., a formulat contestație la executare prin care a solicitat suspendarea executării silite, anularea actelor de executare efectuate de BEJ C. în dosarul de executare nr. 1186/2010 și întoarcerea executării.

Prin sentința civilă nr. 804 din 28.02.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, a fost admisă excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, motivat de împrejurarea că executarea silită contestată s-a făcut prin poprire asupra conturilor contestatoarei deschise la terțul poprit B. S.A.,cu sediul în Craiova.

Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Craiova la data de 16.03.2017 și înregistrat sub același număr.

La termenul din 04.04.2017 Judecătoria Craiova a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, iar prin sentința civilă nr. 4575/2017 din 4 aprilie 2017 pronunțată de Judecătoriei Craiova a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța de executare și, prin urmare, având în vedere și dispozițiile 373 alin. (2) și (3) C. proc. civ., tot aceasta este instanța care va soluționa toate cererile ulterioare, independent de felul actelor de executare care se întocmesc, în speța de față măsura popririi pentru terțul B. S.A. cu sediul în localitatea Craiova.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 București a apreciat că Judecătoria Craiova este instanța competentă, având în vedere că executarea silită contestată s-a făcut prin poprire asupra conturilor contestatoarei deschise la terțul poprit B. S.A.,cu sediul în Craiova, județul Dolj, aspect ce reiese din adresele de poprire emise în dosarul de executare.

S-a reținut că instanța de executare este cea în raza căreia se face ori se va face executarea, iar, în speță, executorul judecătoresc nu a întreprins pe raza sectorului 2 niciun fel de act de executare, poprirea fiind efectiv realizată în Craiova.

Astfel, prin sentința civilă nr. 7338 din 21.06.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Contestatoarea AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - AAAS a formulat, în contradictoriu cu intimata A. și cu terțul poprit B. S.A., contestație la executare, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună suspendarea executării silite, anularea actelor de executare efectuate de BEJ C. în dosarul de executare nr. 1186/2010 și întoarcerea executării.

Este de reținut că dispozițiile referitoare la executarea silită reprezintă o reglementare cu caracter special, derogator de la reglementarea de drept comun, așa încât, competența de soluționare a unei cereri privind executarea silită va fi stabilită în raport cu dispozițiile legale aplicabile acestei faze procesuale.

Potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ. "contestația se introduce la instanța de executare".

Totodată, art. 373 alin. (3) C. proc. civ. instituie norma de competență potrivit căreia instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Este de reținut că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite.

De asemenea, trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta, precum contestația la executare ori de întoarcere a executării silite.

Înalta Curte constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din 18.11.2010, Judecătoria Sectorului 2 București a admis cererea formulată de petentul BEJ C. și a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 13732/17.12.2004 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2001 și a cheltuielilor de executare silită.

Prin urmare, s-a stabilit definitiv că instanța de executare este Judecătoria Sectorului 2 București, iar împrejurarea că ulterior încuviințării executării silite s-a instituit măsura popririi față de terțul B. S.A. cu sediul în localitatea Craiova, nu poate conduce la concluzia că instanța se executare se modifică în raport cu noile acte de executare.

În consecință, față de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de contestatoarea AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.