ÎCCJ, decizie (scj.ro #83435)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83435) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contract de
concesiune
.
Licitație
publică
deschisă
În
speță
,
potrivit
dispozițiilor
art.13-20
din
Legea
nr.219/1998
privind
procedura
concesiunii
prin
licitație
publică
deschisă
, a
hipodromului
Ploiești
,
ajunsă
în
etapa
a II a,
după
deschiderea
plicurilor
exterioare
,
comisia
de
evaluare
trebuia
să
continue
licitația
fără
a
mai
ține
seama
că
în
urma
deschiderii
plicurilor
interioare
,
unul
din
cei
doi
ofertanți
este
descalificat
și
licitația
ar
continua cu o
singură
ofertă
.
Analizând
fondul
litigiului
și
relevanța
datelor
din
plicul
interior
care a
dus
la
descalificarea
unuia
din
cei
doi
ofertanți
,
precum
și
solicitările
concedentului
cuprinse
în
instrucțiunile
privind
concesionarea
Hipodromului
Ploiești
,
ICCJ
a
decis
trimiterea
cauzei
spre
rejudecare
la
Curtea
de
Apel
Ploiești
.
(
Secția
comercială
,
decizia
nr.1416 din
11
aprilie
2006)
Reclamanta
I. &
C.S.p.A
.
Roma a
cerut
în
contradictoriu
cu
pârâtul
Consiliul
Local al
Municipiului
Ploiești
să
se
constate
îndeplinite
condițiile
legale
privind
licitația
pentru
atribuirea
contractului
de
concesionare
a
Hipodromului
Ploiești
, din data
de 17
martie
2004,
pârâtul
să
fie
obligat
să
încheie
contractul
de
concesiune
,
totodată
să
fie
obligat
prin
comisia
de
evaluare
,
organizare
și
desfășurare
a
licitației
să
declare
câștigătorul
licitației
din 17
martie
2004
privind
atribuirea
contractului
de
concesiune
.
Prin
sentința
nr.1730 din data de 10
noiembrie
2004,
Tribunalul
Prahova
,
Secția
comercială
a
respins
acțiunea
reclamantei
ca
neîntemeiată
.
Apelul
declarat
de
reclamantă
împotriva
acestei
sentințe
a
fost
admis
de
Curtea
de
Apel
Ploiești
,
Secția
Comercială
și
de
Contencios
Administrativ
,
prin
decizia
nr.109
din data de 5
aprilie
2005,
în
sensul
schimbării
în
tot a
sentinței
fondului
și
admiterii
acțiunii
precizate
,cu
obligarea
pârâtului
la
continuarea
licitației
și
desemnarea
câștigătorului
.
Instanța
de control a
reținut
că
anularea
licitației
,
după
examinarea
plicurilor
externe
și
interne
este
nelegală
,
întrucât
încalcă
dispozițiile
art.17-20 din
Legea
nr.219/1998
și
H.G
.
nr.216/1999.
Împotriva
acestei
decizii
,
Consiliul
Local al
Municipiului
Ploiești
a
declarat
recurs,
pentru
motivele
prevăzute
în
art.304 pct.8,9
și
10 C.
proc.civ
.,
cerând
menținerea
hotărârii
pronunțată
de
instanța
fondului
ca
legală
și
temeinică
.
Reclamantul
B. I. V. a
cerut
prin
acțiunea
din 1
septembrie
2004,
în
contradictoriu
cu
pârâtul
Consiliul
Local al
Municipiului
Ploiești
,
să
se
dispună
anularea
procesului
verbal din 15
aprilie
2004
și
desemnarea
câștigătorului
licitației
publice
,
organizată
pentru
concesionarea
Hipodromului
Ploiești
;
iar
în
subsidiar
,
obligarea
pârâtului
la
finalizarea
licitației
publice
din 17
martie
2004
prin
evaluarea
ofertelor
,
desemnarea
câștigătorului
și
întocmirea
contractului
de
concesiune
, sub
sancțiunea
de
daune
cominatorii
de un
milion
de lei
pe
zi
de
întârziere
.
Tribunalul
Prahova
,
Secția
comercială
,
prin
sentința
nr.1729 din 10
noiembrie
2004 a
respins
acțiunea
ca
nefondată
.
Curtea
de
Apel
Ploiești
,
Secția
Comercială
și
de
Contencios
Administrativ
prin
decizia
nr.112
pronunțată
la data de 7
aprilie
2005 a
admis
apelul
declarat
de
reclamantul
B.I.V
.
împotriva
sentinței
fondului
pe
care a
schimbat
-o
în
tot
și
a
admis
acțiunea
, a
anulat
procesul
verbal din 15
aprilie
2004 al
comisiei
de
evaluare
și
a
obligat
pârâtul
prin
comisia
de
evaluare
să
finalizeze
licitația
din 17
martie
2004
în
vederea
concesionării
terenurilor
și
construcțiilor
aferente
Hipodromului
Ploiești
.
Pârâtul
Consiliul
Local al
Municipiului
Ploiești
a
declarat
recurs
și
împotriva
acestei
decizii
pentru
motivele
prevăzute
în
art.304 pct.8
,9
și
10 C.
proc.civ
.
,
reiterând
argumentele
și
dezvoltările
ce
fac
obiectul
recursului
declarat
împotriva
deciziei
nr.109 din 15
aprilie
2005 a
Curții
de
Apel
Pitești
.
Prin
încheierea
de
ședință
din 31
martie
2006,
Înalta
Curte
a
dispus
în
temeiul
art.164
C.proc.civ
.
conexarea
celor
două
recursuri
,
constatând
că
în
raport
cu
părțile
,
obiectul
și
cauza
,
între
cele
două
pricini
există
o
strânsă
legătură
.
Înalta
Curte
a
admis
recursurile
conexe
și
a
casat
deciziile
atacate
–
nr.109/5
aprilie
2005
și
nr.112/7
aprilie
2005 – cu
trimiterea
cauzei
spre
rejudecare
la
Curtea
de
Apel
Ploiești
,
Secția
de
Contencios
Administrativ
și
Fiscal.
La
stabilirea
competenței
secției
de
contencios
administrativ
și
fiscal, s-au
avut
în
vedere
dispozițiile
art.27
2
(3) din
Legea
219/1998
astfel
cum a
fost
modificată
și
completată
prin
Legea
nr.528/2004 cu
referire
la art.725 (2)
C.proc.civ
,
potrivit
cărora
în
caz
de
casare
cu
trimitere
spre
rejudecare
,
dispozițiile
legii
noi
privitoare
la
competență
sunt
pe
deplin
aplicabile
,
precum
și
dispozițiile
tranzitorii
reglementate
de art.27 din
Legea
nr.554/2004
privind
contenciosul
administrativ
.
La data
sesizării
Tribunalului
Prahova
, ca
primă
instanță
, (
în
septembrie
2004)
Legea
nr.528/2004
pentru
modificarea
și
completarea
Legii
nr.219/1998
și
Legea
nr.554/2004
privind
contenciosul
administrativ
, care
stabilesc
competența
instanțelor
de
contencios
administrativ
în
litigiile
privind
concesiunile
,
nu
erau
în
vigoare
,
fiind
publicate
în
Monitorul
Oficial
nr.1153 din 7
decembrie
2004.
În
cauză
,
între
reclamantă
și
pârât
,
s-a
încheiat
contractul
de
concesiune
din 9
septembrie
2005,
prin
urmare
,
după
intrarea
în
vigoare
a
legilor
de
modificare
a
competenței
,
iar
pârâtul
a
formulat
și
o
cerere
de
întoarcere
a
executării
în
sensul
desființării
contractului
de
concesiune
,
cerere
asupra
căreia
instanța
de
trimitere
urmează
a se
pronunța
,
și
din
perspectiva
dispozițiilor
tranzitorii
statuate
de art.27
din
Legea
nr.554/2004,
competența
aparține
instanței
de
contencios
administrativ
.
În
consecință
au
fost
admise
ambele
recursuri
conexe
formulate de
pârâtul
Consiliul
Local al
Municipiului
Ploiești
.