ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 147/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 147/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursurilor de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată sub nr. 8570/2002,reclamanții G.I., Ș.O. și G.M.S. în
contradictoriu cu Consiliul Județean Prahova - Comisia pentru analiza și
rezolvarea întâmpinărilor, au solicitat anularea hotărârii nr. 1/10 octombrie
2002 a Comisiei, întrucât în urma exproprierii suprafeței de 12.390,00 mp
situat în Ploiești, s-a fixat 4 USD/mp., respectiv 49560 USD, suma fiind
foarte mică în raport de valoarea terenului situat în zona II-a a orașului.
Prin
sentința civilă nr. 18/7 februarie 2003, s-a admis contestația s-a anulat
hotărârea nr. 1 din 10 octombrie 2002 și a obligat Consiliul Județean Prahova
la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către contestatori.
Pentru
a pronunța astfel, instanța a avut în vedere:
Cu
privire la cuantumul despăgubirilor expropriații ca și expropriatorii nu au
ajuns la un acord privind propunerea de despăgubire a contestatorilor astfel
încât aceștia au formulat acțiune în contencios administrativ conform art. 20
din Legea nr. 33/1994.
Dat
fiind dezacordul părților contestația a fost privită ca întemeiată, astfel că a
fost admisă, cu consecința anulării hotărârii nr. 1/2002.
Impotriva
sentinței au declarat recurs Consiliul Județean Prahova și Consiliul local al municipiului
Ploiești.
Consiliul
Județean Prahova, a criticat sentința astfel:
In
cuprinsul sentinței nu sânt arătate motivele de fapt și de drept care au format
convingerea instanței cu privire la soluția adoptată.
Consiliul
Local al Municipiului Ploiești a criticat sentința după cum urmează:
Procesul-verbal
de evaluare a constat într-un set de proceduri coerente și ordonate ce au avut
în vedere natura, calitatea, valoarea și utilitatea terenului fiind apreciată
valoarea de o persoană calificată în domeniu.
Raportul
de evaluare întocmit de expert la cererea reclamantelor nu a precizat dacă
valorile stabilite se referă la domeniul privat sau public, iar scopul
efectuării a fost altul decât evaluarea referindu-se la tarifele de închiriere
practicate de Primăria Ploiești.
Din
comisia care a stabilit cuantumul despăgubirilor a făcut parte și un număr de
3 proprietari de imobile prin tragere la sorți din lista de 30 de persoane,
înaintată de Direcția impozite și taxe.
Analizându-se
actele și lucrările dosarului, constată:
Cu referire
la recursul declarat de Consiliul Județean Prahova.
Intr-adevăr,
potrivit dispozițiunilor imperative cuprinse în art. 261 C. proc. civ. privind
conținutul unei hotărâri judecătorești figurează și „motivele de fapt și de
drept care au format convingerea instanței ca și motivele pentru care s-au
înlăturat cererile părților.
In
speță instanța nu a motivat în fapt și în drept soluția și nici nu a analizat
apărările recurenților pârâți.
Așa
fiind se va admite recursul se va casa sentința și se va trimite cauza pentru
rejudecare la aceiași instanță.
Se va
admite recursul Consiliului Local al municipiului Ploiești în același sens iar
cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere și celelalte motive invocate în
recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursurile declarate de Consiliul Județean Prahova și de Consiliul Local al
municipiului Ploiești împotriva sentinței civile nr. 18 din 17 februarie 2003
a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ.
Casează
sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2004.