ÎCCJ, decizie (scj.ro #83599)

Regulament de transport pe căile ferate

art.61.1. Scrisoare de trăsură. Răspunderea expeditorului

Potrivit art.61.1 din Regulamentul de transport pe căile ferate, expeditorul

răspunde de exactitatea indicațiilor și declarațiilor trecute în scrisoarea de

trăsură și suportă toate consecințele în cazul  în care aceste

declarații  sunt incomplete,prescurtate,neprecise sau înscrise în alte

rubrici decât cele rezervate.

(Secția

comercială, decizia nr.1085 din 21 februarie 2003)

Prin acțiunea înregistrată la data de 15 aprilie 2000, reclamanta SNTFM CFR

București – Sucursala Cluj a chemat în judecată pe pârâta SC „E” SA Satu Mare,

solicitând, ca în baza sentinței civile ce se va pronunța, să fie obligată la

plata sumei   reprezentând taxa de transport neîncasată, inițial

necuprinsă în scrisoarea de trăsură, dar comunicată ulterior de către căile

ferate  ungare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.73, art.74, art.76 pct.1 din

Regulamentul de transport, prevederile COTIF și  CIM precum și contractul

de transport.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că în

conformitate cu art.61 pct.1 din Regulamentul de transport, expeditorul

răspunde de exactitatea indicațiilor și a declarațiilor trecute în scrisoarea

de trăsură și suportă toate consecințele în cazul când aceste declarații sunt

incomplete, prescurtate, insuficiente, neprecise sau scrise  în alte

rubrici decât cele rezervate pentru fiecare din ele.

Prin sentința civilă nr.1619 din 18 decembrie 2000, Tribunalul Satu Mare a

respins acțiunea ca nefondată, apreciind că pârâta nu datorează sumele

solicitate, având în vedere dispozițiile art.61 pct.1

2

din

Regulamentul de transport, culpa aparținând expeditorului.

Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, criticile vizând modul

în care au fost interpretate dispozițiile din Regulamentul de transport și

prevederile COTIF și CIM.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr.183 din 19 aprilie 2001, a

respins apelul ca nefondat.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că staționarea pe parcursul

MAV (căile ferate ungare) s-a produs din cauza documentației incomplete care a

însoțit vagonul, documentație care trebuia întocmită de către expeditorul ceh.

Cum art.61.1 din Regulamentul de transport prevede că expeditorul răspunde de

exactitatea indicațiilor scrise, prin grija sa, în scrisoarea de trăsură,

înseamnă că tot el va suporta consecințele rezultate din faptul că aceste

declarații sunt incomplete și nu se poate reține vreo culpă în sarcina

destinatarului, care a achitat taxele de transport, taxa de avizare, de

manevrare și timpul de utilizare în stația CFR.

Reclamanta a declarat recurs, în temeiul  art.304 pct.9 C.proc.civ.,

susținând că prin preluarea mărfii de la cărăuș pârâta a preluat și obligațiile

ce grevează asupra transportului și  potrivit art.76(1) din regulamentul

de transport, datorează taxele de staționare pe parcursul MAV.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel, în mod corect, a considerat că beneficiara pârâtă nu poate fi

obligată la plata taxei de staționare pe parcursul MAV, atâta timp cât această

staționare s-a produs din cauza documentației incomplete care a însoțit

vagonul, documentație întocmită de expeditorul ceh, făcându-se aplicațiunea

dispozițiilor art. 61.1 din regulamentul de transport.

În considerarea dispozițiilor art.312 C.proc.civ., recursul a fost respins.