ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3637/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 14 februarie 2007, reclamantul I.M. i-a chemat în judecată pe pârâții C.Ș.C., SC S.H. SRL Craiova și O.R.C. de pe lângă Tribunalul Dolj, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să constate valabilă cesiunea a 170 părți sociale aparținând SC S.H. SRL. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului C.Ș.C. la plata sumei de 50.000 dolari SUA, reprezentând daune conform clauzei penale stabilite în contractul de cesiune. Prin sentința nr. 3169 din 29 mai 2007, Tribunalul Dolj, secția comercială, a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a constatat valabilă cesiunea a 170 părți sociale deținute de pârâtul C.Ș.C.

la SC S.H. SRL către reclamantul Iordache Marius. A anulat ca netimbrat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului C.Ș.C. la 50 000 dolari SUA. Prin decizia nr. 253 din 25 octombrie 2007 Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul C.Ș.C. împotriva sentinței mai sus menționate. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul C.Ș.C., criticând-o pentru nelegalitate în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Deși la termenul de astăzi, recurentul a fost citat cu mențiunea de a depune în original dovada achitării taxei judiciare de timbru, în sumă de 19 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei în original, acesta nu a dat curs dispoziției instanței, împrejurare în care Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția de netimbrare a recursului.

Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată, sau insuficient timbrată.

Constatând astfel că recursul nu a fost legal timbrat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare conform mențiunii de pe citația emisă pentru termenele de judecată din 9 aprilie, 24 septembrie 2008 și ultimul termen din 3 decembrie 2008, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 30 pct. 1 și 5 din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea recursului pârâtului C.Ș.C., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de pârâtul C.Ș.C. împotriva Deciziei nr. 253 din 25 octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2008.