ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.11.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3462/2008

HOTĂRÂRE
19.11.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3462/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra cererii de

recurs de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

că, prin acțiunea formulată, recurenta reclamantă SIF T. SA, acționar al societarii

pârâte intimate SC C. SA cu un procent de 47,21 % din capitalul social al

societății, a solicitat ca instanța să constate : nulitatea absolută a

clauzelor cuprinse în cap. VI din Actul constitutiv din 30 iunie 2006 al SC C.

SA privind administrarea societății de către un administrator unic precum și

nulitatea absolută a punctelor:

a) - 5 din ordinea de

zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea ca Administratorul unic al

societății să fie numit director General nesalariat conform art. 143 alin. (3)

din Legea nr. 441/2006";

b) - 6 din ordinea de

zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea contractului de mandat

(management) al administratorului unic - director general, inclusiv criteriile

de performanță si durata contractului';

c)- 7 din ordinea de

zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea indemnizației administratorului

unic director general în conformitate cu art. 153

18

alin. (1) din

Legea nr. 441/2006 și a remunerației suplimentare în conformitate cu

prevederile art. 153

18

alin. (2), (3), (4) din același text de lege

și în condițiile îndeplinirii criteriilor de performanță";

d) - 8 din ordinea de

zi a A.G.O.A., SC C. SA privind" aprobarea alegerii acționarilor pentru

încheierea ( semnarea) contractului de mandat ( administrare) cu administrator

unic din Hotarârea A.G.O.A., SC C. SA ce s-a desfășurat la data de 19 aprilie

2007.

Acțiunea a fost

respinsă de instanța de fond prin sentința comercială nr. 2681 din 11 decembrie

2007, iar apelul declarat de reclamantă a fost și el respins prin Decizia nr.

64 din 26 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal.

Împotriva deciziei

curții de apel, reclamanta a declarat recurs și a invocat prevederile art. 304

punctul 9 Cod proc. civ. potrivit căruia "hotărârea este lipsită de temei

legal fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".

Fata de acest text de

lege, motivul de recurs este nefondat în raport de punctul 9 al art. 304 Cod

proc. civ., întrucât instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legislației

in vigoare privind societățile tranzacționate pe o piața reglementată, fără a

aplica un text de lege străin situației de fapt si fără a încălca o normă de

ordine publică.

Referitor la prima

critica invocată, societatea comercială SC C. SA este legal administrată de un

administrator unic. Prin Hotărârile A.G.E.O.A., SC C. SA din 30 iunie 2006 s-a

aprobat, cu majoritate de voturi, schimbarea modului de administrare al

societarii cu administrator unic și, ca o consecință, modificarea Actului

constitutiv.

Hotărârea a fost

atacată, dar prin sentință irevocabilă s-a stabilit că ea nu contravine legii

și că societatea este legal administrată de un administrator unic.

Așadar, art. 137

alin. (2) din Legea nr. 441/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.

31/1990, nu era in vigoare la data de actului constitutiv - 30 iunie 2006 (a

fost publicata in M. Of. al României nr. 955 la data de 28 noiembrie 2006 și a

intrat în vigoare de la 1 decembrie 2006.).

În atare situație, în

principal, nu se poate constata nulitatea actului constitutiv și în subsidiar

nulitatea punctelor 5-8 din ordinea de zi a A.G.O.A. din 19 aprilie 2007.

Nulitatea trebuie să fie contemporană actului juridic, iar nu ulterioară lui.

Legislația în vigoare

în materia societarilor comerciale tranzacționate pe o piață reglementată

dispune imperativ, că modul de administrare al unei astfel de societăți este

hotărât de A.G.O.A.

Aceasta înseamnă ca

numai A.G.A. poate stabili modul de administrare al societarii, hotărârea fiind

luată cu majoritatea voturilor exprimate în urma deliberării.

Așadar, recurenta,

dacă într-adevăr voia schimbarea modului de administrare al societății, avea

obligația sa solicite Administratorului unic convocarea A.G.O.A. în vederea

adoptării unui sistem de conducere in concordanță cu prevederile legislației in

vigoare (prin sistemul unitar sau dualist).

Hotarârea este,

așadar obligatorie și pentru recurenta, care a votat împotrivă, întrucât a fost

adoptata in conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă societăților

tranzacționate pe piața reglementată, potrivit art. 132 alin. (1) Legea nr.

31/1990 "hotărârile luate de adunarea generala în limitele legii sau

actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru acționarii care au votat

împotrivă.

Cât privește

celelalte critici aduse, Hotarârea A.G.O.A. ce s-a desfășurat la data de 19

aprilie 2007, a fost luată cu majoritate de voturi în urma dezbaterilor

acționarilor prezenți, nefiind încălcate regulile legale si statutare cu

privire la deliberare si la exprimarea voinței societare.

Prin urmare,

hotărârea adoptată a fost rezultatul principiului majorității și nu abuz de

poziție dominantă, adică voința societății la un anumit moment este voința care

este dată de acționarii care dețin majoritatea la un anumit moment, și care

urmăresc exclusiv interesul societății, și nu interesul unui singur acționar.

Totodată, Înalta

Curte urmează a mai reține și faptul că, în raport de prevederile art. 137

1

coroborat cu art. 111 lit. d) din Legea nr. 31/1990, independent că este sau nu

administrator (unic sau nu), A.G.A. este în drept să numească directorul

general. În același sens sunt și prevederile art. 143 alin. (3) teza a II-a.

Deci, și pentru acest argument, Hotărârea A.G.A. atacată este la adăpost de

criticile formulate.

Pentru considerentele

de fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ. se va

respinge recursul declarat de reclamanta SIF T. SA Brașov împotriva Deciziei

nr. 64 din 26 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de reclamanta SIF T. SA Brașov împotriva Deciziei nr. 64 din 26 martie

2008 a Curții de Apel Ploiești- secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 19 noiembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2748/2008
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare înregistrată la 28 martie 2008, contestatoarea SC P. SA a solicitat anularea deciziei nr. 141 din 24 ianuarie 200
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82851)
ținerii mandatului, în cazul revocării fără culpă. Totodată, prima instanță a mai notat că în conformitate cu art. 17 alin. 1 lit. b) din contract, părțile au stabilit că actul putea să își înceteze efectele prin revocarea directorului în u
ÎCCJ 2008-01-25
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 182/2008
rea metodei votului cumulativ în alegerea Consiliului de Administrație și care a fost epuizată prin cererea înregistrată la 6 iunie 2006 și pentru care a fost convocată A.G.E.A. și A.G.O.A. din 3 - 4 iulie 2006. Hotărârile A.G.E.A. și A.G.O
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82900)
exprimării votului pentru majorarea capitalului social în A.G.A. din 25 septembrie 2008. În altă ordine de idei, au arătat că așa cum rezultă din cuprinsul mandatului, mandatara avea dreptul să semneze în numele mandantului și pentru acesta
ÎCCJ 2007-02-22
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 822/2007
societății SC P. SRL este prevăzută de actul constitutiv al societății, adunarea generală urmând a decide în unanimitate de voturi. În ceea ce privește validitatea mandatului dat adunării generale de a desemna un administrator, corect a int
Sursă