ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1389/2008

Deliberând asupra recursului de față, Prin cererea adresată Tribunalului Constanța, secția comercială, reclamanta S.I.F. T. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R.R. SA să se dispună anularea Hotărârii nr. 1a A.G.E.A. din 8 iulie 2004, comunicarea către O.R.C. a hotărârii judecătorești, radierea din Registrul Comerțului a mențiunilor efectuate de pârâtă în baza A.G.E.A. din 8 iulie 2004 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că hotărârea A.G.E.A. din 8 iulie 2004 încalcă prevederile art. 8 alin. (1) lit. e) raportat la art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 în ceea ce privește convocarea adunării generale, că societatea pârâtă are statutul de societate deținută public fiind supusă prevederilor O.U.G.

nr. 28/2002 modificată prin Legea nr. 525/2002. S-a arătat că hotărârea contestată încalcă dispozițiile art. 115 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2002 acordând Consiliului de Administrație împuterniciri peste limitele legale admise. Prin întâmpinare, pârâta a arătat că nu au fost încheiate acte de înstrăinare sau de schimb având ca obiect active imobilizate a căror consecință ar fi putut fi diminuarea patrimoniului și că nu este necesar a se menționa în convocator modificarea actului constitutiv și textul integral al propunerilor. Cu privire la dispozițiile art. 115 din O.U.G. nr. 28/2002, pârâta a arătat că rațiunea textului este aceea de a proteja interesele acționarilor și ale societății iar inexistența aprobării prealabile din partea A.G.E.A.

este sancționată cu nulitatea relativă a actului încheiat, ori ceea ce urmărește reclamanta este respectarea formalităților de convocare pentru fiecare încheiere de act de dobândire a unui bun cu o valoare mai mare de 15.000.000 lei și durată de utilizare mai mare de un an, ceea ce ar conduce la producerea unui blocaj decizional. La data de 2 noiembrie 2004 prima instanță a luat act de transmiterea calității procesuale active de la S.I.F. T. SA la „F.I.T.I.”, urmare a încheierii contractului de cesiune de drepturi litigioase nr. 19823 din 15 octombrie 2004. S-au format cereri de intervenție în interes alăturat pârâtei de către SC R.D. SA, SC R.W.S. SA și SC R. SA. Prin sentința nr. 3458/COM/2005, Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins, ca nefondată, cererea de suspendare întemeiată pe prevederile art. 244 pct. 1 C. proc.

civ. și cererea de chemare în judecată și a admis cererea de intervenție în interes alăturat pârâtei. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că s-a realizat convocarea prin publicitate în M. Of., fiind menționate explicit toate problemele ce urmau a fi puse în discuție. A mai reținut prima instanță că dispozițiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990 nu sunt incidente în cauză, întrucât la ședința A.G.E.A. din 8 aprilie 2004 nu s-au dezbătut propuneri vizând modificarea actului constitutiv. Cu privire la sancțiunea prevăzută de art. 115 alin. (3) din O.U.G.

nr. 28/2002 pentru nerespectarea procedurii prealabile pentru fiecare act în parte din categoria celor cuprinse la alin. (1), s-a reținut că este nulitate relativă și nu cea absolută invocată în acțiune de reclamantă și că nu poate fi aplicată sancțiunea nulității absolute pentru mandatul general dat pentru încheierea unui act de dispoziție, atunci când actul juridic născut în exercitarea acestei procuri este nul relativ. Instanța de fond a mai reținut că înscrisurile depuse la dosar nu au relevat depășirea plafonului de 20 % pentru tranzacțiile derulate de SC R. SA, iar exercițiul financiar este încheiat, nemaiputând produce o vătămare cauzată de aplicarea Hotărârii A.G.E.A. nr. 1 din 8 iulie 2004. În termen legal reclamanta SC F.I.T.I.

SUA a formulat apel solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței, admiterea acțiunii și pe fond anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 1 din 8 iulie 2004 adoptată de intimata-pârâtă SC R.R. SA. Reclamanta prin motivele de apel invocate a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie și a arătat că prima instanță greșit a reținut că în cauză au fost respectate prevederile art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 atâta vreme cât în convocatorul ședinței nu s-au făcut mențiuni despre modalitatea de tranzacționare, despre activele ce urmează a fi tranzacționate, despre valoarea activelor, ponderea acestora în patrimoniul societății. Apelanta a mai arătat că prima instanță a interpretat și aplicat greșit art. 115 din O.U.G.

nr. 28/2002, că printr-o convocare mascată și prin aplicarea votului la grămadă, pe un întreg exercițiu bugetar, pârâta a reușit să obțină votarea unor măsuri prin manipularea votanților și încălcarea normelor imperative ale legii. S-a mai susținut că greșit a fost reținut obiectul acțiunii reclamantei, deoarece nu a fost folosită expresia nulității relative și acțiunea s-a întemeiat pe încălcarea unor norme imperative dar și pe încălcarea statutului societății prin conferirea către administrator a unor prerogative pe care nu ar fi putut să le dobândească realizându-se astfel o delegare a dreptului de a încheia tranzacții fără ca acestea să fie aprobate în prealabil și individual de A.G.E.A.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 299/ COM din 4 decembrie 2006, a admis apelul reclamantei SC F.I.T.I., a schimbat în tot sentința în sensul că a admis acțiunea și a anulat hotărârea A.G.E.A. nr. 1 din 8 iulie 2004 aprobată de SC R.R. SA. Prin aceeași decizie a respins cererile de intervenție ca nefondate. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că în cauză convocatorul este generic, vag și nu corespunde standardului impus de legiuitor tocmai în scopul informării efective a acționarilor. Instanța de apel a mai reținut că operațiunile denumite generic „tranzacții” ar putea viza inclusiv modificări ale actului constitutiv astfel că a apreciat ca fiind încălcate dispozițiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990 cât și dispozițiile art. 115 alin. (1) din O.U.G.

nr. 28/2002 modificată și completată de Legea nr. 525/2002 deoarece prin aprobarea generică a oricăror tranzacții realizate deja sau potențiale vizând active ale societății cu o valoare mare, prin hotărârea emisă i-a fost delegat Consiliului de Administrație exercițiul uneia dintre atribuțiile A.G.E.A. realizându-se astfel o eludare a scopului dispozițiilor legale în baza cărora s-a luat măsura de către pârâtă. Împotriva deciziei pronunțată în apel, în termen legal, pârâta SC R.R. SA Constanța a declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului reclamantei ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Prin motivele de recurs invocate pârâta a arătat că în cauză este incident pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ., hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece nu a fost încălcat art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 întrucât convocatorul a menționat explicit problemele care vor face obiectul dezbaterii adunării și anume actele de dobândire, înstrăinare, schimb sau constituire în garanție de active imobilizate, ceea ce nu reprezintă însă modificări ale actului constitutiv. În contextul acestui motiv recurenta arată că nu au fost încălcate nici dispozițiile art. 115 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2002 întrucât această dispoziție nu se referă la o delegare de competentă către consiliul de administrație de către A.G.E.A. ci se are în vedere o validare, o aprobare prealabilă a actelor organelor executive ale societății de către A.G.E.A.

Printr-un alt motiv de recurs recurenta a arătat că sunt incidente și pct. 6 și 7 ale art. 304 C. proc. civ., deoarece instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut și hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, întrucât reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A., iar instanța a dispus anularea acesteia. Recursul este fondat pentru următoarele considerente: Prin hotărârea a cărei nulitate absolută se cere a se constata nu au fost încălcate nici dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 și nici ale art. 1125 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2002. Astfel, actele menționate generic ca fiind de dobândire, de înstrăinare, de schimb sau constituire de garanție, nu reprezintă modificări ale actului constitutiv și de aceea nu era necesar ca în convocator să se menționeze o asemenea problemă.

Faptul că au fost aprobate generic actele arătate, aceasta nu înseamnă că un act concret de înstrăinare, dobândire etc. care nu respectă dispozițiile legale cerute pentru actul respectiv nu va putea fi atacat distinct, fiecare în parte. Această aprobare a tranzacțiilor nu reprezintă o validare anticipată a unor acte care nu ar îndeplini condițiile legale și se referă doar la exercițiul bugetar 2004 în această situație nu au fost încălcate dispozițiile art. 115 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2002. Așadar, motivul de recurs bazat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este întemeiat. În mod greșit a reținut instanța de apel că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990 republicată și art. 115 alin. (1) din O.U.G.

nr. 28/2002, motiv pentru care se va admite recursul pârâtei. În ceea ce privește motivele de recurs încadrate în art. 304 pct. 6 și 7 C. proc. civ., se constată că și aceste motive sunt întemeiate și recursul va fi admis și pentru aceste motive. Într-adevăr, la data de 25 ianuarie 2005, reclamanta a precizat acțiunea și a solicitat aplicarea sancțiunii nulității absolute a hotărârii A.G.E.A. iar instanța de apel a anulat hotărârea și nu a constatat nulitatea absolută a acesteia. Pe de altă parte, hotărârea instanței de apel este motivată contradictoriu invocându-se când sancțiuni ce atrag nulitatea relativă când nulitatea absolută. Pentru aceste considerente va fi admis recursul pârâtei și se va modifica decizia în sensul că va fi respins apelul reclamantei și menținută sentința de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC R.R. SA Constanța împotriva deciziei civile nr. 299/ COM din 4 decembrie 2006 A Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia recurată în sensul că respinge apelul formulat de reclamanta SC F.I.T.I. S.U.A. împotriva sentinței nr. 3548/ COM din 11 noiembrie 2005 a Tribunalului Constanța, secția comercială, pe care o menține. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2008.