ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5050/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin contestația înregistrată sub nr. 389/32/2011 pe rolul Curții de Apel Bacău, reclamanta M.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Baroul Neamț și Uniunea Națională a Barourilor din România, următoarele: - anularea Deciziei nr. 131 din 12 mai 2011 emisă de către primul pârât; - obligarea pârâților să emită actul administrativ constând în decizia de primire în profesia de avocat a reclamantei; - obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 147 din 30 septembrie 2011 a Curții de Apel Bacău a fost admisă acțiunea reclamantei M.V.

în contradictoriu cu pârâții Baroul Neamț și Uniunea Națională a Barourilor din România, în sensul că a fost anulată Decizia nr. 131 din 19 septembrie 2011 emisă de pârâtul Baroul Neamț și au fost obligați pârâții să emită o nouă decizie de primire a reclamantei în Baroul Neamț și să o înscrie pe tabloul avocaților. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 16 din Legea nr. 51/1995, în vigoare la data formulării cererii de primire în profesia de avocat a reclamantei, "(1) Primirea în profesie se obține pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei.

(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat. (3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au deținut funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție." Instanța a reținut că rezultă fără echivoc faptul că prin alin. (2) se derogă de la primul alineat, care prevede organizarea unui examen pentru primirea în profesia de avocat, în baza legii și a statutului profesiei.

S-a apreciat de instanța de primă jurisdicție faptul că organizarea unui colocviu de către Baroul Neamț pentru admiterea în profesia de avocat a reclamantei a încălcat caracterul special al alin. (2) în raport cu alin. (1) al art. 16 din Legea nr. 51/1995, ipoteză în care acest pârât a adăugat la lege. Instanța a arătat că o asemenea interpretare, nu numai că se abate de la voința și scopul avut în vedere de legiuitor, aceea de a permite celor enumerați la alineatul 2 de a accede în profesia de avocat, cu scutire de examen și de a facilita deci intrarea în această profesie ca derogare de la regula generală, deoarece se prezumă absolut că în cei 10 ani de exercitare a profesiilor sau funcțiilor respective s-au dobândit cunoștințele necesare exercitării profesiei de avocat de către cei enumerați.

Cum un text de lege trebuie interpretat în sensul de a produce efecte, iar nu în sensul de a nu produce efecte, instanța a apreciat că art. 16 alin. (2) trebuie interpretat în sensul că cei interesați și care îndeplinesc condițiile cerute de acest text special și derogator de la alin. (1) (ce prevede regula și condițiile generale ale intrării în această profesie) au posibilitatea de a intra în această profesie, posibilitatea privind deci candidații, iar nu barourile, astfel încât dacă vor să-și manifeste intenția de a-și valorifica acest drept prin formularea unei cereri adresată barourilor, acestea din urmă nu pot verifica alte condiții decât cele prevăzute în alin. (2) al art. 16 din Legea nr. 51/1995.

Instanța a apreciat că organizarea colocviului a fost ilegală și prin urmare orice efect al acestuia este nul. Instanța nu a acordat însă și cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului, apreciind că nu s-a dovedit și precizat cuantumul prejudiciului cauzat reclamantei. 3. Recursurile declarate de Baroul Neamț și Uniunea Națională a Barourilor din România Recurentul Baroul Neamț a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că dispozițiile art. 21 din Statutul profesiei de avocat, care completează dispozițiile din Legea nr. 51/1995, au fost corect aplicate de UNBR, apreciind că aceste dispoziții au avut în vedere introducerea unor modalități de protejare a acestei profesii, în condițiile în care există un număr considerabil de persoane care doresc să acceadă în această profesie, dar care nu întrunesc condițiile de a fi avocat.

II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va admite recursul și va casa hotărârea atacată dispunând trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Înalta Curte analizând actele și lucrările cauzei a constatat că la dosarul de față nu sunt depuse actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate, precum nici dovada vechimii în profesii juridice, astfel încât hotărârea instanței de fond nu are suport probator în cauză. Pentru a nu prejudicia reclamanta de o cale de atac, în vederea completării probatoriului cu înscrisurile necesare soluționării cauzei, respectiv toate actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate referitoare la reclamanta M.V., Înalta Curte va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Cererea de cheltuieli de judecată formulată de recurenta U.N.B.R. urmează a fi soluționată de instanța de fond, în raport de soluția dată acțiunii introductive, întrucât în acest stadiu procesual nu a fost stabilită o culpă procesuală în sarcina vreunei părți aflată în litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile formulate de Baroul Neamț și Uniunea Națională a Barourilor din România împotriva Sentinței nr. 147 din 30 septembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2012. Procesat de GGC - NN