ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4735/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B.J., să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul este primar al localității S.T., județul Brăila, iar în conformitate cu prevederile art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, Consiliul verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității, persoanele care au candidat în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h 1 ). De asemenea, prin cererea nr. P 2516/05 din 24 octombrie 2005, adresata reclamantului de către domnul V.H.

s-a solicitat verificarea, în temeiul fostei Legi nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, în ceea ce îl privește pe pârât. Reclamantul a mai arătat că, așa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare nr. S/DI/I/839 din 18 martie 2009 și din înscrisurile atașate acțiunii, pârâtul a fost recrutat de Postul de Miliție S.T. din cadrul Inspectoratului Județean Brăila la data de 13 aprilie 1981, sub numele conspirativ "S.I./S.A.", pentru "încadrarea informativă a persoanelor care lucrează la C.P.A.D.M", precum și pentru încadrarea informativă a "mediului intelectual" din comună, iar la data de 03 decembrie 1981 a fost trecut din rețeaua postului de miliție în rețeaua Serviciului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brăila.

Reclamantul a susținut că pârâtul a semnalat organelor de securitate, prin postul de miliție, informații referitoare la starea de spirit din comună, care au fost exploatate la buletin pentru informarea organelor de partid, iar pentru activitatea desfășurată pârâtul a fost recompensat în 1984 cu suma de 300 lei. Materialele furnizate de pârât, "cu bogat conținut informativ despre elemente din baza de lucru și din cadrul C.P.A.D.M.", au fost folosite pentru a cunoaște "situația operativă pe linie de securitate, precum și pentru prevenirea unor aspecte negative", invocând și nota din 28 mai 1982, în care pârâtul relatează o discuție purtată cu un profesor de la școala din comună. Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând că nu au fost furnizate informații de natura celor avute în vedere de prevederile art. 2 lit. b)din O.U.G.

nr. 24/2008 și nu a fost încheiat un angajament de colaborare cu Securitatea, negând și faptul că ar fi primit 300 de lei, sau altă sumă de bani, ca recompensă de la organele Securității pentru informațiile furnizate. În ce privește rapoartele și notele de analiză întocmite de lucrătorii de Securitate, pârâtul a menționat că acestea conțin o exprimare generică și nu fac dovada de netăgăduit a faptului că ar fi colaborat cu Securitatea, în accepțiunea O.U.G. nr. 24/2008, căci nu sunt enumerate, nici măcar de o manieră sumară, care sunt în concret informațiile relatate verbal pentru a se stabili dacă priveau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și dacă prin devoalarea lor se ajungea la o atingere a drepturilor și libertăților fundamentale.

Prin Sentința nr. 6153 din 25 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamant, ca nefondată, reținând, în esență, că din actele dosarului nu rezultă că informațiile furnizate de pârât ar fi vizat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

În considerentele hotărârii, prima instanță a reținut că pârâtului îi sunt atribuite trei note olografe informative, din 26 august 1982, 29 aprilie 1983 și 13 ianuarie 1987, referitoare la un anume G.S., aflat în atenția Securității pentru că ar fi făcut politică legionară în trecut, însă în niciuna dintre aceste note nu se face referire la atitudini potrivnice regimului, dimpotrivă sursa relatează discuții purtate cu sus-numitul din care rezultă că acesta este mulțumit și trăiește bine și menționează că "nu colportează știrile de radio emisie interzise". Alte două note olografe atribuite pârâtului, din 14 noiembrie 1981 și 20 decembrie 1986, fac referire fie la discuții purtate în rândul cadrelor didactice din localitate pe marginea decretului privind aprovizionarea populației, sursa menționând că "toți sunt mulțumiți", fie la atitudinea populației comunei privind modul de viață și de aprovizionare, sursa menționând că populația este mulțumită, "starea de spirit generală fiind bună". Or, aceste informații nu privesc activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, dimpotrivă reflectă o stare de spirit favorabilă regimului.

O ultimă notă olografă atribuită pârâtului, din 28 mai 1982, se referă la un anume S.C., care "a spus că dacă e vorba să i se facă mutația în com. S.T., pleacă din învățământ și muncește unde găsește. A mai spus că nu face mutația deoarece are apartament cumpărat în orașul Brăila, este căsătorit și soția lucrează la Centrul de Statistică a jud. Brăila". Prima instanță a reținut că apare ca exagerată susținerea reclamantului potrivit căreia, comentariul numitului S.C.

reprezintă o atitudine potrivnică regimului, având în vedere politica partidului comunist de "legare a intelectualilor de glie", întrucât sursa nu relatează aprecieri critice, explicite sau implicite, ale acestei persoane cu privire la politica partidului comunist, ci prezintă doar rezolvarea pe care acesta o găsește pentru a rămâne cu domiciliul în Brăila, din motive personale, dar obiective, fiind dispus să renunțe la postul "de intelectual" din învățământ și să-și găsească orice alt loc de muncă, ceea ce reflectă o atitudine față de muncă în concordanță cu politica partidului, deci aceste informații nu vizează activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

În fine, în ceea ce privește mențiunile din notele și rapoartele întocmite de lucrătorii Securității care fac referire la informațiile furnizate de sursa "S.I.", nume conspirativ atribuit pârâtului, se reține că acestea sunt extrem de generale, precizându-se că informatorul a furnizat informații în legătură cu scopul pentru care a fost recrutat, care prezintă valoare operativă, fără să se facă vreo referire la conținutul concret al acestor informații, de natură să permită instanței să analizeze dacă vizau activități sau atitudini potrivnice regimului comunist. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen motivat reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Se arată de recurent că în mod nelegal, în raport de probele administrate prima instanță a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și pe cale de consecință a fost respinsă acțiunea în constatare. Recurentul arată că în cauză, din analiza actelor depuse în susținerea notei de constatare rezultă că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 respectiv condiția furnizării unor informații care privesc denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist cât și în ceea ce privește condiția încălcării unor drepturi fundamentale. Se solicită reaprecierea probelor administrate în faza judecării, în fond și în consecință admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii în constatarea calității pârâtului - intimat de colaborator al Securității, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. La dosar intimatul-pârât a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente.

În cauză Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. În mod greșit prima instanță, respingând acțiunea în constatare a apreciat că în cauză acțiunea nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2004 atât în ceea ce privește caracterul informațiilor (denunțurilor) furnizate Securității de către intimatul-pârât, în calitate de informator (sursă), informații considerate că nu reprezintă atitudini potrivnice regimului comunist cât și în ceea ce privește condiția încălcării unor drepturi fundamentale. Cu privire la cea de-a doua condiții, prima instanță a apreciat greșit în opinia Curții că informațiile furnizate au caracter general și informativ nefiind de natură a încălca drepturi și libertăți fundamentale.

Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite, de acțiune în constatare formulată în condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul-intimat având în sensul legii, calitatea de colaborator al Securității. Din actele depuse în susținerea notei de constatare nr. S/DI/893 din 18 martie 2009 rezultă că pârâtul - intimat a fost recrutat de către Postul de Miliție S.T. din cadrul Inspectoratului Județean de Brăila la data de 13 aprilie 1981 sub numele conspirativ "S.I. sau S.A." pentru încadrarea informativă a persoanelor care lucrează la CPADM precum și pentru încadrarea informativă a "medicului intelectual din comună" conform notei de analiză din 5 ianuarie 1988 - dosar fond.

Activitatea sa ca "persoană de sprijin" sau "sursă cu aprobare" conform raportului și notei aflate la dosar fond a fost apreciată a utilă de către Securitate "având valoare operativă" notele furnizate și a fost recompensat în bani conform notei de analiză și chitanțelor aflate la dosar fond. În legătură cu denunțul, necontestat de pârât, privind un profesor care preda la școala din comuna în care locuia inițial, despre care "a spus că dacă e vorba să i se facă nutația în comuna S.T., pleacă din învățământ și muncește unde găsește", acesta îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Denunțarea profesorului care se revolta împotriva rigorilor absurde ale epocii a trezit imediat interesul ofițerului de legătură al intimatului care a notat la finalul notei primite de la domnul B.: "informatorului s-a trasat sarcina să stabilească dacă cel în cauză determină și pe alți profesori să nu-și facă mutația". Prin urmare, atitudinea denunțată nu era doar neagreată de autoritățile represive, dar, mai mult decât atât, era considerată periculoasă întrucât putea constitui un exemplu pentru alte cadre didactice. Împrejurarea că informațiile date de intimat ajungeau la Securitate prin intermediul organelor de Miliție se datora faptului că, în mediul rural, Securitatea nu dispunea de birouri proprii, ținând legătura cu informatorii săi de la sate prin mijlocirea posturilor de Miliție.

Este evident că profesorul denunțat se revolta împotriva unei politici absurde a autorităților comuniste care, încălcând grav dreptul cetățenilor de a-și stabili domiciliul în localitatea în care doreau, impunea acestora unde să se stabilească. Fiind victima acestei politici, persoana denunțată lua în calcul posibilitatea de a recurge la o soluție cu consecințe nefaste față de viața și cariera proprie (profesorul era gata să practice o profesie inferioară celei pentru care se pregătise), dar care ar fi reprezentat, în egală măsură, o formă de protest la adresa unei politici abuzive. Reacția imediată a reprezentanților autorităților dovedește clar că acestea se temeau de posibilul gest de nesupunere din partea profesorului, dar mai ales de exemplul pe care acesta l-ar fi dat confraților săi și de posibilitatea ca și alții să acționeze asemenea celui denunțat.

În mod greșit prima instanță a apreciat în sensul că atitudinea profesorului denunțat nu se înscrie în sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 în condițiile în care persoana denunțată lua în calcul posibilitatea de a recurge la o soluție cu consecințe păgubitoare pentru viața sa personală și profesională dar care ar fi reprezentat o formă de protest la adresa unei politici abuzive comuniste.

În al doilea rând, cum s-ar putea considera că atitudinea profesorului denunțat ar fi reflectat "o atitudine față de muncă în concordanță cu politica partidului" (cum arată prima instanță), atât timp cât ofițerul de legătură a notat la finalul notei primite de la intimat "informatorului și-a trasat sarcina să stabilească dacă cel în cauză determină și pe alți profesori să nu-și facă mutația". Aceasta dovedește clar că autoritățile se temeau de posibilul gest de nesupunere din partea profesorului, dar mai ales de exemplul pe care acesta l-ar fi dat confraților săi și de posibilitatea ca și alții să acționeze asemenea celui denunțat. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312(1) și (2) C. proc.

civ. va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că va admite acțiunea formulată de recurentul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și va constata calitatea de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul B.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței nr. 6153 din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea și, în consecință, constată calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul B.J. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2012. Procesat de GGC - GV