ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1898/2011

Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul R.V., a solicitat constatarea calității acestuia de colaborator al Securității. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul deține funcția de primar al comunei Balcani și, pe cale de consecință, calitatea de colaborator al Securității se verifică din oficiu, potrivit art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008. De asemenea, a menționat că Instituția Prefectului Județului Bacău a solicitat verificarea pârâtului în ceea ce privește calitatea de agent sau de colaborator al Securității ca poliție politică. Instituția reclamantă a arătat că pârâtul R.V. a fost recrutat în calitate de colaborator „pentru încadrarea informativă a celor 23 de cadre didactice de la școala” din satul Schitu Frumos unde avea funcția de profesor, semnând, la data de 12 ianuarie 1988, un Angajament și preluând numele conspirativ de colaborator „G.”. Chiar anterior recrutării sale oficiale, pârâtul a furnizat informații care au relevat atitudini sau activități potrivnice regimului totalitar comunist și care au determinat luarea unor măsuri specifice, de natură să suprime drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor semnalate. Reclamantul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securității. La data de 26 mai 2009, pe rolul Curții de Apel București, s-a înregistrat acțiunea formulată de reclamanții B.M., T.V. și M.R., în contradictoriu cu pârâtul R.V., prin care au solicitat instanței să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității. Prin Încheierea din data de 12 noiembrie 2009, Curtea a dispus admiterea excepției de conexitate invocată de pârâtul R.V. și conexarea Dosarului nr. 4766/2/2009 la Dosarul nr. 3406/2/2009. Pârâtul R.V., în ședința publică din data de 25 martie 2010, a invocat excepția tardivității acțiunii, excepția lipsei de interes a reclamanților B.M., T.V. și M.R., precum și excepția lipsei calității procesuale active a acestora în promovarea cererii având ca obiect constatarea existenței calității de colaborator al Securității. Pe fondul cauzei, pârâtul a susținut că înscrisurile depuse la dosar de către reclamanți nu fac dovada încălcării drepturilor vreunei persoane, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond. Prin sentința civilă nr. 1590 din 31 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității formulării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes invocată de pârât, a admis acțiunile conexate formulate de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și de reclamanții B.M., T.V. și M.R., în contradictoriu cu pârâtul R.V. și a constatat existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul R.V..

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: 3.1. Referitor la excepția tardivității acțiunii, Curtea a reținut că dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 nu reglementează un termen de sesizare a instanței de contencios administrativ cu acțiunea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității, motiv pentru care a respins excepția ca neîntemeiată. 3.2. Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B.M., T.V. și M.R. și la excepția lipsei de interes a acestora, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 3 și ale art. 11 alin. (1) O.U.G. nr. 24/2008 nu reglementează dreptul exclusiv al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a promova acțiunea în constatare, astfel că reclamanții persoane fizice au calitate procesuală activă și interes în sesizarea instanței de contencios administrativ, excepțiile invocate fiind neîntemeiate. 3.3. Pe fondul acțiunilor conexate, instanța a reținut că pârâtul R.V. deține funcția de primar al comunei Balcani, județul Bacău și a constatat că, raportat la conținutul Angajamentului semnat de către pârât la 12 ianuarie 1988, al Notei de constatare din 18 noiembrie 2008 și al înscrisurilor fostei Securități depuse la dosar, sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008. Astfel, pârâtul a furnizat din proprie inițiativă, chiar anterior recrutării sale oficiale, informații detaliate privitoare la audierea unor posturi de radio străine, aspecte de viață privată și comentarii necorespunzătoare legate de situația socială și politică din România. Pe de altă parte, instanța a arătat că pârâtul R.V. nu a contestat activitățile de furnizare de informații menționate în Nota de constatare întocmită de către instituția reclamantă, informații referitoare la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Curtea a apreciat că dispozițiile art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 nu impun dovedirea încălcării efective a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind suficient ca informațiile transmise către organele de Securitate să facă posibilă îngrădirea sau suprimarea acestor drepturi. Instanța de fond a mai arătat că activitatea desfășurată de către pârât a determinat luarea unor măsuri specifice, de natură să încalce drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor nominalizate, respectiv libertatea de exprimare și libertatea opiniei.

Recursul formulat de pârâtul R.V. împotriva sentinței civile nr. 1590 din 31 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ.. 4.1. Recurentul solicită a se observa că nota de constatare este din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 293/2008 a intrat în vigoare la 01 decembrie 2008, iar acțiunea a fost introdusă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității la 10 aprilie 2009. Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost publicat în M. Of. nr. 18/9.01.2009, acesta prevede o procedură obligatorie care nu a fost respectată, de unde rezultă că instanța de fond a respins în mod greșit excepția tardivității formulării acțiunii, considerând că procedura are caracter de recomandare. 4.2. Privitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice, în mod greșit instanța de fond a respins excepția, deși dispozițiile imperative ale art. 6 O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, prevăd în mod expres cine poate introduce acțiunea în justiție pentru constatarea calității de colaborator al Securității. 4.3. Pe fondul cauzei, se arată că instanța de fond a respins neîntemeiat apărarea referitoare la faptul că angajamentul a fost dat prin manopere dolozive. Instanța de fond nu a analizat niciunul dintre argumentele ce privesc documentele anexate acțiunii.

Apărările formulate de intimații-reclamanți T.V., B.M. și M.R.. Prin întâmpinare, intimații-reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că recurentul a fost colaborator al Securității, în sensul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008, modificată și completată. II. Considerentele instanței de recurs. 1. Recursul formulat este parțial întemeiat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. 1.1. Cu privire la motivul de recurs ce privește greșita soluționare a excepției tardivității acțiunii. Recursul formulat pe acest aspecte este neîntemeiat. În cuprinsul O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată nu este instituit un termen imperativ pentru formularea acțiunii în constatare, termenul prevăzut de art. 4 referindu-se numai la persoanele care candidează la funcția de Președinte al României. La rândul lor, termenele prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității adoptat prin Hotărârea nr. 8/2008 a Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității au un caracter de recomandare, de unde rezultă că în mod corect instanța de fond a respins excepția tardivității introducerii acțiunii. 1.2. Motivul de recurs ce privește greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice este fondat. Contrar celor reținute de judecătorul fondului, se constată că prevederile art. 11 coroborate cu art. 6-10 O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, conferă Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității calitatea de a formula acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, cu excluderea posibilității unei alte persoane fizice sau juridice să formuleze o atare acțiune. Față de acestea, instanța de recurs apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice este întemeiată urmând a fi admisă. 1.3. În ceea ce privește motivele de recurs formulate pe fondul cauzei, sunt nefondate. O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, stipulează la art. 2 lit. b) că nu este considerată colaborator al Securității „persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată”. Recurentul-pârât nu se încadrează în situația prevăzută de art. 2 lit. b) sus-menționat. Împrejurarea vicierii consimțământului la semnarea angajamentului de colaborator al Securității nu are relevanță, deoarece din actele dosarului rezultă că recurentul a furnizat informații și anterior semnării angajamentului. Ipoteza vicierii consimțământului la semnarea angajamentului nu este dovedită și nici nu exclude realitatea și voința de a da informații scrise și semnate ulterior. Nici împrejurarea că însuși recurentul a fost urmărit de organele Securității și există dosar pe numele său, nu exclude stabilirea calității de colaborator al Securității. Ceea ce este relevant, iar recurentul nu a negat, sunt notele informative semnate cu numele conspirativ, din care rezultă că acesta a furnizat informații despre persoane determinate, referitoare la audierea unor posturi de radio străine, alte aspecte legate de viața privată și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De remarcat este faptul că art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 nu cerere o pluralitate de informații și nici ca împotriva persoanelor denunțate să fi fost luate măsuri de orice natură. 2. În concluzie, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează a se admite recursul, a se modifica sentința recurată, în sensul de a se respinge acțiunea formulată de reclamanți, persoane fizice, pentru lipsa calității procesuale active. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentințe recurate.