ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1898/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu

cu pârâtul R.V., a solicitat constatarea calității acestuia de colaborator al Securității.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că pârâtul deține funcția de primar al comunei Balcani și,

pe cale de consecință, calitatea de colaborator al Securității se verifică din oficiu,

potrivit art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G.

nr. 24/2008. De asemenea, a menționat că Instituția Prefectului Județului Bacău

a solicitat verificarea pârâtului în ceea ce privește calitatea de agent sau de

colaborator al Securității ca poliție politică.

Instituția reclamantă

a arătat că pârâtul R.V. a fost recrutat în calitate de colaborator „pentru încadrarea

informativă a celor 23 de cadre didactice de la școala” din satul Schitu Frumos

unde avea funcția de profesor, semnând, la data de 12 ianuarie 1988, un Angajament

și preluând numele conspirativ de colaborator „G.”.

Chiar anterior recrutării

sale oficiale, pârâtul a furnizat informații care au relevat atitudini sau activități

potrivnice regimului totalitar comunist și care au determinat luarea unor măsuri

specifice, de natură să suprime drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor

semnalate.

Reclamantul a apreciat

că sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b) O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securității.

La data de 26 mai 2009,

pe rolul Curții de Apel București, s-a înregistrat acțiunea formulată de reclamanții

B.M., T.V. și M.R., în contradictoriu cu pârâtul R.V., prin care au solicitat instanței

să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Prin Încheierea din data

de 12 noiembrie 2009, Curtea a dispus admiterea excepției de conexitate invocată

de pârâtul R.V. și conexarea Dosarului nr. 4766/2/2009 la Dosarul nr. 3406/2/2009.

Pârâtul R.V., în ședința

publică din data de 25 martie 2010, a invocat excepția tardivității acțiunii, excepția

lipsei de interes a reclamanților B.M., T.V. și M.R., precum și excepția lipsei

calității procesuale active a acestora în promovarea cererii având ca obiect constatarea

existenței calității de colaborator al Securității. Pe fondul cauzei, pârâtul a

susținut că înscrisurile depuse la dosar de către reclamanți nu fac dovada încălcării

drepturilor vreunei persoane, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

de fond.

Prin sentința civilă

nr. 1590 din 31 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității formulării acțiunii, excepția

lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes invocată de pârât,

a admis acțiunile conexate formulate de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității și de reclamanții B.M., T.V. și M.R., în contradictoriu cu

pârâtul R.V. și a constatat existența calității de colaborator al Securității în

ceea ce îl privește pe pârâtul R.V..

de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

3.1. Referitor la excepția

tardivității acțiunii, Curtea a reținut că dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 nu reglementează

un termen de sesizare a instanței de contencios administrativ cu acțiunea în constatarea

calității de lucrător sau colaborator al Securității, motiv pentru care a respins

excepția ca neîntemeiată.

3.2. Referitor la excepția

lipsei calității procesuale active a reclamanților B.M., T.V. și M.R. și la excepția

lipsei de interes a acestora, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 3

și ale art. 11 alin. (1) O.U.G. nr. 24/2008 nu reglementează dreptul exclusiv al

Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a promova acțiunea

în constatare, astfel că reclamanții persoane fizice au calitate procesuală activă

și interes în sesizarea instanței de contencios administrativ, excepțiile invocate

fiind neîntemeiate.

3.3. Pe fondul acțiunilor

conexate, instanța a reținut că pârâtul R.V. deține funcția de primar al comunei

Balcani, județul Bacău și a constatat că, raportat la conținutul Angajamentului

semnat de către pârât la 12 ianuarie 1988, al Notei de constatare din 18

noiembrie 2008 și al înscrisurilor fostei Securități depuse la dosar, sunt îndeplinite

cele două condiții prevăzute de art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008.

Astfel, pârâtul a furnizat

din proprie inițiativă, chiar anterior recrutării sale oficiale, informații detaliate

privitoare la audierea unor posturi de radio străine, aspecte de viață privată și

comentarii necorespunzătoare legate de situația socială și politică din România.

Pe de altă parte, instanța

a arătat că pârâtul R.V. nu a contestat activitățile de furnizare de informații

menționate în Nota de constatare întocmită de către instituția reclamantă, informații

referitoare la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Curtea a apreciat că dispozițiile

art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 nu impun dovedirea încălcării efective a drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, fiind suficient ca informațiile transmise

către organele de Securitate să facă posibilă îngrădirea sau suprimarea acestor

drepturi.

Instanța de fond a mai

arătat că activitatea desfășurată de către pârât a determinat luarea unor măsuri

specifice, de natură să încalce drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor

nominalizate, respectiv libertatea de exprimare și libertatea opiniei.

pârâtul R.V. împotriva sentinței civile nr. 1590 din 31 martie 2010 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Motivele de recurs sunt

întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ..

4.1. Recurentul solicită

a se observa că nota de constatare este din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 293/2008

a intrat în vigoare la 01 decembrie 2008, iar acțiunea a fost introdusă de Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității la 10 aprilie 2009. Regulamentul

de organizare și funcționare al Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a fost publicat în M. Of. nr. 18/9.01.2009, acesta prevede o procedură

obligatorie care nu a fost respectată, de unde rezultă că instanța de fond a respins

în mod greșit excepția tardivității formulării acțiunii, considerând că procedura

are caracter de recomandare.

4.2. Privitor la excepția

lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice, în mod greșit

instanța de fond a respins excepția, deși dispozițiile imperative ale art. 6 O.U.G.

nr. 24/2008 modificată și completată, prevăd în mod expres cine poate introduce

acțiunea în justiție pentru constatarea calității de colaborator al Securității.

4.3. Pe fondul cauzei,

se arată că instanța de fond a respins neîntemeiat apărarea referitoare la faptul

că angajamentul a fost dat prin manopere dolozive.

Instanța de fond nu a

analizat niciunul dintre argumentele ce privesc documentele anexate acțiunii.

de intimații-reclamanți T.V., B.M. și M.R..

Prin întâmpinare, intimații-reclamanți

au solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece din probele administrate

în cauză rezultă că recurentul a fost colaborator al Securității, în sensul prevederilor

O.U.G. nr. 24/2008, modificată și completată.

II. Considerentele instanței

de recurs.

parțial întemeiat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

1.1. Cu privire la motivul

de recurs ce privește greșita soluționare a excepției tardivității acțiunii.

Recursul formulat pe acest

aspecte este neîntemeiat.

În cuprinsul O.U.G.

nr. 24/2008 modificată și completată nu este instituit un termen imperativ pentru

formularea acțiunii în constatare, termenul prevăzut de art. 4 referindu-se numai

la persoanele care candidează la funcția de Președinte al României.

La rândul lor, termenele

prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național

pentru Studierea Arhivelor Securității adoptat prin Hotărârea nr. 8/2008 a Colegiului

Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității au un caracter de recomandare,

de unde rezultă că în mod corect instanța de fond a respins excepția tardivității

introducerii acțiunii.

1.2. Motivul de recurs

ce privește greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active a

reclamanților persoane fizice este fondat.

Contrar celor reținute

de judecătorul fondului, se constată că prevederile art. 11 coroborate cu art. 6-10

O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, conferă Consiliului Național

pentru Studierea Arhivelor Securității calitatea de a formula acțiunea în constatarea

calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, cu excluderea

posibilității unei alte persoane fizice sau juridice să formuleze o atare acțiune.

Față de acestea, instanța

de recurs apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților

persoane fizice este întemeiată urmând a fi admisă.

1.3. În ceea ce privește

motivele de recurs formulate pe fondul cauzei, sunt nefondate.

O.U.G. nr. 24/2008 modificată

și completată, stipulează la art. 2 lit. b) că nu este considerată colaborator al

Securității „persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese-verbale

de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare

de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru

care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată”.

Recurentul-pârât nu se

încadrează în situația prevăzută de art. 2 lit. b) sus-menționat.

Împrejurarea vicierii

consimțământului la semnarea angajamentului de colaborator al Securității nu are

relevanță, deoarece din actele dosarului rezultă că recurentul a furnizat informații

și anterior semnării angajamentului.

Ipoteza vicierii consimțământului

la semnarea angajamentului nu este dovedită și nici nu exclude realitatea și voința

de a da informații scrise și semnate ulterior.

Nici împrejurarea că însuși

recurentul a fost urmărit de organele Securității și există dosar pe numele său,

nu exclude stabilirea calității de colaborator al Securității.

Ceea ce este relevant,

iar recurentul nu a negat, sunt notele informative semnate cu numele conspirativ,

din care rezultă că acesta a furnizat informații despre persoane determinate, referitoare

la audierea unor posturi de radio străine, alte aspecte legate de viața privată

și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

De remarcat este faptul

că art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 nu cerere o pluralitate de informații și nici

ca împotriva persoanelor denunțate să fi fost luate măsuri de orice natură.

art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) Legea nr. 554/2004

modificată și completată, urmează a se admite recursul, a se modifica sentința recurată,

în sensul de a se respinge acțiunea formulată de reclamanți, persoane fizice, pentru

lipsa calității procesuale active.

Se vor menține celelalte

dispoziții ale sentințe recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de R.V. împotriva sentinței civile nr. 1590 din 31 martie 2010 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința recurată

în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții B.M., T.V. și M.R., pentru

lipsa calității procesuale active.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie

2011.