ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84779)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84779) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Concurs pentru ocuparea funcției de secretar al unei unități

administrativ teritoriale. Impunerea drept condiție de participare la concurs

cunoașterea limbii materne a cetățenilor aparținând minorității naționale cu o

pondere de peste 20% din numărul locuitorilor. Nelegalitate.

Legea nr. 215/2001, art. 76,

art. 116

Legea nr.554/2004, art.2 alin.1

lit.n)

Din cuprinsul dispozițiilor

art. 76 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice

locale și art. 15 din Anexa 1 la H.G. nr. 1206/2001 rezultă faptul că în

unitățile administrativ teritoriale în care persoanele aparținând unei

minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în

cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau județene, în posturile care

au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care

cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorităților respective.

Faptul că potrivit

dispozițiilor art. 116 din Legea nr. 215/2001, funcția publică de conducere de

secretar al unității administrativ teritoriale nu presupune contacte direct cu

cetățenii, iar atribuțiile în domeniul aplicării Legii nr.544/2004 privind

liberul acces la informațiile de interes public au o pondere redusă în raport

cu întreaga activitate a secretarului, nefiind exercitate în mod direct de

acesta - avându-se în vedere calitatea de funcționar public de conducere

potrivit căreia coordonează aceste activități și nu le exercită direct - face

ca măsura impunerii cunoașterii limbii maghiare, nivel avansat, drept condiție

de participare la concursul de ocupare a acestei funcții publice de conducere,

prin ordin ANFP, să fie nelegală, fiind luată cu exces de putere - astfel cum

această noțiune a fost definită în art.2 alin.1 lit.n) din Legea nr.554/2004.

Decizia nr. 2968 din 7 martie 2013

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel

Brașov la data de 13 februarie 2012, reclamanta P.A.D. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici și

Primarul Comunei Valea Crișului:

- anularea Ordinului A.N.F.P.

nr.4669 din 07.12.2011 privind aprobarea condițiilor de participare la

concursul de recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de

secretar al Comunei Valea Crișului, Județul Covasna și numirea comisiei de concurs

și a comisiei de soluționare a contestațiilor;

- anularea concursului

organizat în baza ordinului sus-amintit la datele de 16 și 18 ianuarie 2012;

- anularea actelor subsecvente

emise în urma concursului, respectiv: dispoziția Primarului Comunei Valea

Crișului nr.1 din 24.01.2012 privind încetarea de drept a raporturilor de

serviciu a d-nei P.A.D., secretar al comunei Valea Crișului și dispoziția

Primarului Comunei Valea Crișului nr.2 din 24.01.2012 privind încadrarea d-nei

B.C.M. în funcția de secretar al Comunei Valea Crișului;

- reîncadrarea subsemnatei în funcția de secretar al

Comunei Valea Grisului, Județul Covasna, până la organizarea legală a

concursului de ocupare definitivă a acestei funcții publice, conform art. II

din O.U.G. nr.90/2009.

- obligarea în

solidar a

pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite, de la data încetării

raporturilor de serviciu ca urmare a emiterii dispoziției nr. 1 din 24.01.2012

până la data reîncadrării efective, actualizate cu indicele de  inflație, inclusiv

la plata dobânzii legale, calculate până la data efectivă a plății;

- obligarea în solidar a

pârâților la plata de daune morale în

cuantum de 10.000 lei.

Totodată, reclamanta a

solicitat

suspendarea actelor administrative contestate.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a redat situația de fapt potrivit căreia, începând cu data de 1 aprilie

2008, în baza unui concurs, a ocupat funcția publică de conducere de secretar

al Comunei Valea Crișului, conform art.116, alin (1) și (4) din Legea

administrației publice nr. 215/2001, coroborat cu art. 62, alin. (2) din Legea

privind Statutul funcționarilor publici nr.188/1999, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, precum și art. V alin. (2) din Anexa

la aceeași lege și art. 12, alin. (4) din H.G. nr.1209/2003 privind organizarea

și dezvoltarea carierei funcționarilor publici. Ulterior, conform dispozițiilor

legale, pe bază de concurs, anual, prin dispozițiile Primarului comunei Valea

Crișului nr.73/2009 și nr.400/2010 i-a fost prelungită numirea în această

funcție.

La data de 30 august 2011, la propunerea

Primarului Comunei Valea Crișului, a fost emis de A.N.F.P. Ordinul nr. 3117 din

30.08.2011 pentru aprobarea condițiilor de participare la concursul de

recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de secretar al

Comunei Valea Crișului, Județul Covasna și numirea comisiei de concurs și a

comisiei de soluționare a contestațiilor.

Reclamanta a susținut că, în

mod nelegal și discriminatoriu, prin art.1

alin. (3)

al ordinului

amintit, s-a stabilit condiția de participare la concurs de cunoștințe de limba

maghiară - nivel avansat.

Totodată, a precizat

reclamanta, nelegală a fost publicarea anunțului

de concurs de către Primăria

Valea Crișului exclusiv în presa locală de limba maghiară, respectiv H. nr.6388

din 13.09.2011.

Reclamanta a redat împrejurarea

că, l

a concursul din datele de 4

și 6 octombrie 2011,

organizat

conform ordinului ANFP contestat, a fost eliminată din concurs la proba de

cunoștințe de limbă maghiară - nivel avansat,  iar contracandidata sa, B.C.M., nu

a promovat proba scrisă a concursului.

Reclamanta a susținut că,

ulterior, dând dovadă de rea credință și consecvență în atitudinea nelegală, în

ciuda argumentelor aduse prin plângerea prealabilă și a prezentării practicii

Consiliului Național pentru Combaterea Discriminări, respectiv a Curții de Apel

Brașov și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, autoritatea pârâtă a

organizat un nou concurs, în perioada 16-18 ianuarie 2012, stabilindu-se din

nou condiția eliminatorie de cunoaștere a limbii maghiare – nivel avansat. În

urma acestui concurs, reclamanta a fost din nou eliminată la proba de

cunoaștere a limbii maghiare nivel avansat, iar aceeași contracandidată,

B.C.M., a promovat concursul.

În acest context, urmare a

rezultatului concursului, Primarului Comunei Valea Crișului a emis Dispozițiile

nr. 1 din 24.01.2012 și nr.2 din 24.01.2012.

Invocând mai multe critici de

nelegalitate ale actului administrativ atacat, reclamanta a susținut, în

esență, că, din perspectiva atribuțiilor specifice și principale ale funcției

publice de secretar, condiția cunoașterii limbii maghiare nu putea fi

solicitată legal, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 pct. 4 lit. a) din

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

Cu privire la daunele morale,

reclamanta a susținut că, prin eliminarea sa din concurs, i-au fost aduse,

printr-o faptă ilicită și culpabilă, o atingere a personalității psihice și

sociale, prin lezarea unui drept nepatrimonial.

În ceea ce privește cererea de

suspendare, reclamanta a invocat existența unui credit și întreținerea unui

copil minor, precum și riscul de a nu-și găsi un loc de muncă.

Prin întâmpinarea formulată în

cauză, pârâtul Primarul Comunei Valea Crișului a solicitat respingerea tuturor

capetelor de cerere formulate de reclamantă.

La rândul său, pârâta ANFP a

formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale

procesuale pasive și excepția lipsei de obiect cu privire la suspendarea

executării actelor administrative ce fac obiectul capetelor de cerere 1 și 2

din acțiune. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei,

susținând că stabilirea condiției privitoare la cunoașterea limbii maghiare

nivel avansat este legală și nu este discriminatorie față de prevederile art.

54 lit. a) și b) din Legea nr. 188/1999, republicată și față de atribuțiile

secretarului UAT, prevăzute în Legea nr. 215/2001, republicată, precum și

dispozițiile art. 117 lit. h) din lege.

Prin sentința nr. 88/F din 23

aprilie 2012, Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal

a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta

Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin întâmpinare și a respins

acțiunea formulată de reclamanta P.A.D., în contradictoriu cu pârâții Agenția

Națională a Funcționarilor Publici București și Primarul Comunei Valea

Crișului.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a examinat toate petitele formulate de reclamantă,

precum și cererea de suspendare a actelor administrative contestate în cauză,

prin prisma motivelor de nelegalitate invocate și raportat la dispozițiile

legale aplicabile în speță, respectiv dispozițiile Legii nr. 188/1999 art.108

referitor la cunoașterea limbii minorităților naționale acolo unde ponderea

acestora trece de 20%, dispozițiile Legii nr.215/2001 republicată, art.76

alin.3 cu privire la cunoașterea limbii minorităților, art.15 din H.G.

nr.1206/2001 pentru aprobarea  normelor metodologice de aplicare a

dispozițiilor privind drepturile cetățenilor ce aparțin minorităților naționale

de a-și folosi limba maternă în administrația publică locală și față de

dispozițiile art.13 din Constituția României și art.54 lit.a) și b), privind

ocuparea unei funcții publice, respectiv condiția cunoașterii limbii maghiare ca

având caracter de excepție și față de prevederile H.G. nr.611/2008, reținând,

în esență, următoarele:

În ceea ce privește excepția

lipsei calității sale procesuale pasive invocată de pârâta ANFP, Curtea a

apreciat că, față de petitul 1 al acțiunii reclamantei și față de cererea de

suspendare a executării Ordinului nr.4669 din 7.12.2011 emis de Agenția

Națională a Funcționarilor Publici și a cărui anulare se solicită în cauză,

pârâta are, în fapt și în drept, calitate procesuală pasivă, deoarece actul atacat

și pentru care se cere suspendarea executării este emis de ANFP.

Pe fondul cauzei și pe cererea

de suspendare, instanța de fond a analizat într-o manieră detaliată conținutul

Ordinului nr.4669 din 7.12.2011 emis de ANFP, precum și modul de desfășurare a etapelor

concursului, reținând că pârâtele au pus în aplicare actul atacat în cauză,

concursul a avut loc cu respectarea criteriilor și condițiilor impuse prin

acesta, fiind declarată câștigătoare numita C.M.B., fost consilier local al

Partidului X.

Curtea a constatat că, prin

dispoziția Primarului nr.1 din 24.01.2012, s-a dispus încetarea raporturilor de

serviciu, de drept, cu reclamanta, iar prin dispoziția nr.2 din 24.01.2012, s-a

dispus încadrarea numitei B.C.M. pe postul de secretar de primărie. S-a apreciat

că la emiterea celor două dispoziții atacate în cauză nu s-au încălcat

dispozițiile legale invocate de reclamantă din Legea nr.188/1999, Legea nr.

215/2001, H.G. nr.611/2008, dispozițiile art.15 din H.G. nr.1206/ 2001, și nici

a prevederile art.13 din Constituția României, art.54 lit.a) și b) din Legea

nr.188/1999, deoarece aceste acte s-au emis în urma evaluării candidaților la

concursul susținut în perioada 16-18 ianuarie 2012 .

Referitor la criticile

reclamantei privind nelegalitatea ordinului și a rezultatului concursului și la

petitul 2 din acțiune, prima instanță a reținut că argumentele reclamantei nu

pot fi reținute, în sensul că, pentru concurs, în mod greșit s-a stabilit și

condiția pentru participanții la concurs a cunoașterii limbii maghiare-nivel

avansat.

Cât privește această condiție,

cuprinsă în ordinul atacat, raportat la criticile de nelegalitate aduse de

reclamantă, instanța a reținut că nu este vorba de o condiție abuzivă, deoarece

în localitatea Valea Crișului populația de limbă maghiară are o pondere mai

mare de 20% din totalul populației.

Condiția privind cunoașterea

limbii minorității maghiare este prevăzută ca și condiție legală în art. 108

din Legea nr.188/1999 republicată, de asemenea această condiție este

reglementată și în art.76 alin.(3) din Legea nr.215/2001, privind administrația

publică locală, lege republicată și în art.15 din H.G. nr.1206/2001 pentru

aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Dispozițiilor privind Drepturilor

Cetățenilor ce aparțin minorităților naționale de a-și folosi limba maternă în

administrația publică locală.

De asemenea, a constatat

judecătorul fondului, și în Constituție, la art.13 și art.54 lit.b) din Legea

nr.188/1999, se prevede condiția cunoașterii limbii maghiare, și chiar dacă

aceasta ar avea un caracter de excepție așa cum precizează reclamanta, ea poate

fi impusă ca și condiție la participare la concurs pentru ocuparea unei funcții

publice de conducere cum este cazul în speță, așa încât nu se poate reține

caracterul nelegal, abuziv și discriminatoriu invocat de reclamantă.

Prin urmare, Curtea a reținut

că dispozițiile legale incidente cauzei nu au fost încălcate nici de pârâta

Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin emiterea ordinului atacat și

includerea acestei condiții de concurs și nici de către Primarul Comunei Valea

Crișului, care a făcut propunerea privind condițiile de participare la concurs

către ANFP.

De asemenea, față de actele de

la dosar, prima instanță a apreciat că nu se pot reține aspectele invocate de

reclamantă în acțiune privind nelegalitatea ordinului atacat, pentru a dispune

anularea ordinului, după cum nu poate dispune nici suspendarea executării

dispoziției nr.1 din 24.01.2012 și nici a dispoziției nr.2 din 24.01.2012, de

numire în funcția publică a d-nei B.C.M., admisă la concurs, pe baza raportului

final depus la dosar.

În ceea ce privește cererea de

suspendare a executării actelor administrative atacate, Curtea a apreciat că în

cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea

nr.554/2004, republicată, adică condiția pagubei iminente și a cazului bine

justificat, chiar dacă reclamanta a făcut dovada că are datorii la bancă, că

are o situație familială dificilă, că a ocupat această funcție timp de 4 ani și

i  s-au adus prejudicii morale prin eliminarea sa de la concurs și prin actele

administrative atacate.

În ce privește dispoziția nr.

2/2012 emisă de  pârâtul Primarul Comunei Valea Crișului, Curtea a constatat că

prin acest act primarul a numit-o în funcție pe B.C.M., câștigătoare a

concursului, ca urmare a adresei emise de ANFP și a considerat că dispoziția nu

este nelegală  sau abuzivă.

Ca urmare a respingerii cererii

de suspendare și a respingerii cererii de anulare a actelor atacate, cuprinse

la punctele 1, 2, 3 din acțiune, Curtea a reținut că petitul nr.4 din acțiunea

reclamantei, privind reîncadrarea acesteia în funcție, nu poate fi primit

pentru motivele expuse, dat fiind respingerea cererii principale, dar și pentru

motivul că reclamantei i-au încetat în mod legal raporturile de serviciu în

baza dispoziției nr. 1 din 24.01.2012, reținută de instanță în cauză, ca fiind

legală.

Concursul nefiind anulat și

nici dispoziția nr. 2d in 24.01.2012 a Primarului Comunei Valea Crișului,

nefiind anulată adresa de propunere a Agenția Națională a Funcționarilor

Publici  pentru numirea în funcția publică de secretar a comunei Valea Crișului

a numitei C.M.B., instanța de fond a apreciat că nu se poate dispune repunerea

reclamantei în  funcția de secretar al acestei comune, cu atât mai mult cu cât

ocuparea unei funcții publice în condițiile H.G. nr. 611/2011 se face pe bază

de concurs, iar condițiile de concurs au fost stabilite în cauză prin Ordinul

nr.4669 din 7.12.2011, act administrativ reținut ca fiind legal.

Referitor la cererea de

obligare în solidar a pârâților la plata drepturilor salariale, instanța a

reținut că nici această cerere nu poate fi admisă, deoarece de la data de

24.01.2012 raporturile sale de muncă au încetat și neprestând muncă în funcția

publică de conducere - secretar al primăriei, desigur că nu i se pot acorda

drepturi salariale reclamantei (și nici actualizarea lor cu rata inflației și

dobânda legală așa cum a solicitat în acțiune). Mai mult, întrucât dispozițiile

nr.1 din 24.01.2012 și nr. 2 din 24.01.2012 atacate în cauză nu au fost

anulate, ele fiind apreciate ca legale, consecința este respingerea acestui

capăt de cerere ca nelegal și nefondat în cauză.

Cât privește obligarea

pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată, petitul 6 din acțiune,

Curtea a apreciat că nici această cerere nu poate fi admisă, dat fiind faptul

că, în cauză, nu s-a reținut culpa pârâților în emiterea actelor administrative

atacate și ca atare nu sunt incidente prevederile dispozițiilor art.274

C.proc.civ.

Referitor la susținerea

reclamantei că actele emise sunt nelegale având în vedere criteriile stabilite

pentru ocuparea funcției de secretar și în special criteriul cunoașterii limbii

maghiare la nivel avansat, prima instanță a apreciat că nu este vorba de o

încălcare a legii sau de un abuz al pârâților, deoarece cunoașterea limbii

maghiare la un nivel mai ridicat decât a apreciat reclamanta (nivel mediu), nu

poate constitui o piedică sau un acces al acesteia la ocuparea unei funcții

publice administrative: cerințele funcției publice și atribuțiile acesteia, în

condițiile actuale impun mai mult decât cunoștințe medii, cu atât mai mult că

în cadrul Comunei Valea Crișului sunt cetățeni de etnie maghiară și se impune

soluționarea cererilor lor, ei utilizând în mod frecvent limba  minoritară și

nu limba română și cu atât mai mult se reține faptul că, în cei 4 ani în care a

lucrat în calitate de secretar, reclamanta putea și trebuia să depună diligențe

pentru cunoașterea limbii maghiare la un nivel avansat, mai ales că avea

cunoștință de faptul că se va ține un nou concurs pentru ocuparea acestei

funcții în anul 2012 și că se cere un nivel înalt de competență profesională,

care include și cunoașterea la nivel avansat a limbii maghiare.

De asemenea, nu se poate reține

încălcarea art. 10 pct. 4 lit. a) din Carta Europeană a Limbilor Regionale sau

Minoritare, câtă vreme funcția publică din România trebuie ocupată de un

funcționar cu competențe deosebite și care să răspundă exigențelor funcției

publice de conducere, fiind vorba de un funcționar comunitar, câtă vreme

România face parte din Comunitatea Europeană.

Având în vedere considerentele

de fapt și de drept expuse, Curtea a respins cererea de suspendare și acțiunea

reclamantei cu privire la toate capetele de cerere, respectiv de la punctele

1-6 din acțiune.

Prin sentința  nr. 13/F/CC din

5 septembrie 2012, Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și

fiscal a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 88/F

din 23.04.2012 formulată de reclamantă și în consecință, a dispus completarea

dispozitivului acestei sentințe, cu următoarea dispoziție: „Respinge cererea de

suspendare a actelor administrative ce fac obiectul acțiunii principale din

dosarul cu nr. de mai sus, formulată de reclamanta P.A.D., în contradictoriu cu

pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici București și Primarul

Comunei Valea Crișului”.

Pentru a hotărî astfel, Curtea

a reținut că, față de acțiunea formulată cu cele două aspecte, unul de fond,

cererea de chemare în judecată pentru anularea actelor administrative

considerate de reclamantă ca nelegale, acte emise de cele două pârâte și un alt

aspect, acela legat de cererea de suspendare a executării acestora și având în

vedere faptul că cererea reclamantei reprezintă în  întregul ei acțiunea din

dosarul de față, iar instanța a analizat toate aspectele  invocate de

reclamantă sub aspectul nelegalității, netemeiniciei actelor administrative

atacate cât și cererea de suspendare a acestor acte, formulată de reclamantă,

lucru ce rezultă din considerentele  sentinței civile pronunțată în cauză, nu

se impunea ca, în mod distinct, să se dispună asupra cererii de suspendare.

Dar pentru acuratețea

dispozitivului sentinței civile și pentru edificarea reclamantei sub acest

aspect, având în vedere cererea reclamantei de completare a dispozitivului

sentinței civile, față de prevederile Codului de procedură civilă art.282

1

alin.(1) și alin.(3) C.proc.civ. și față de titulatura acțiunii din dosar,

Curtea a admis cererea de completare a dispozitivului cu dispoziția: „

Respinge

cererea de suspendare a actelor administrative ce fac obiectul acțiunii principale

”.

Împotriva acestor hotărâri, reclamanta a formulat

recurs, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinice.

În motivarea recursului împotriva sentinței civile

nr.88/F din 23.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel, Secția contencios

administrativ și fiscal, recurenta-reclamantă a susținut că instanța de fond,

statuând asupra legalității Ordinului A.N.F.P. nr.4669 din 7.12.2011, a

interpretat eronat dispozițiile art.108 din Legea nr.188/1999 republicată,

art.76 alin.(2) și (3) din Legea nr.215/2001 republicată, art.15 din H.G.

nr.1206/2011.

Se menționează că în raport de aceste dispoziții

legale pentru stabilirea condiției cunoașterii limbii persoanelor aparținând

minorităților naționale, se impuneau a fi îndeplinite cumulativ următoarele

condiții: în unitatea administrativ teritorială în care funcționează

autoritatea în care se stabilește condiția cunoașterii limbii persoanelor

aparținând minorităților naționale, ponderea minorităților respective trebuie

să fie de 20%; funcțiile publice pentru care se poate stabili această condiție

trebuie să se regăsească în compartimentele cu atribuții privind relațiile cu

publicul.

Recurenta-reclamantă susține că cea din urmă

condiție menționată nu este îndeplinită întrucât secretarul unității

administrativ-teritoriale nu face parte dintr-un compartiment din cadrul

aparatului de specialitate al primarului și nu are atribuții privind relații cu

publicul pentru a se impune cunoașterea limbii maghiare – avansat ca o condiție

eliminatorie pentru ocuparea funcției de secretar al comunei Valea Crișului,

astfel că se impunea anularea Ordinului A.N.F.P. nr.4669/2011.

Se arată și faptul că instanța de fond a confundat „

competența

profesională înaltă

” cu noțiunea de „

cunoaștere avansată a limbii

maghiare

”. De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că a „

cunoaște

limba maghiară la nivel avansat

” nu face parte din îndatoririle legale ale

funcției de secretar, nefiind menționată nici în fișa postului acestei funcții.

Se aduc critici sentinței recurate și în sensul că

nu au fost analizate aspectele care vizau: numirea nelegală a membrilor

comisiilor de concurs și soluționare a contestațiilor; notarea nelegală, cu

încălcarea art.48 și 59 alin.(4) din H.G. nr.611/2008; lipsa atestării legale a

capacității de examinare a cunoștințelor de limbă maghiară – nivel avansat, a

membrilor comisiei de concurs, ce decurge din art.31 alin.(4) din H.G.

nr.611/2008; lipsa din cuprinsul dispoziției Primarului Comunei Valea Crișului

nr.1/2012, a elementelor obligatorii prevăzute la art.62 alin.(3) din Codul

muncii și art.117 din Legea nr.188/1999, republicată.

O altă critică vizează soluția cu privire la daunele

morale solicitate în contradictoriu cu instituția primarului cât și cu

A.N.F.P., recurenta-reclamantă susținând că acordarea acestora era pe deplin

justificată, acestea fiind solicitate proporțional cu atingerea adusă și

resimțită prin îngrădirea discriminatorie, pe criterii etnice și de limbă a

dreptului la muncă și la libera alegere a locului de muncă.

Recurenta-reclamantă a formulat recurs și împotriva

sentinței civile nr.13/F/CC din 5.09.2012 prin care s-a soluționat cererea de

suspendare formulată în cauză în temeiul art.15 din Legea nr.554/ 2004,

susținând că sentința este nelegală și netemeinică, întrucât s-a făcut dovada

îndeplinirii condițiilor impuse de art.14 din legea menționată, referitoare la

cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

S-a menționat că dovada cazului bine justificat

constă în argumentele de nelegalitate a Ordinului nr.4669/2011 al A.N.F.P.

Referitor la paguba iminentă, se arată că încetarea

raporturilor de serviciu i-a adus prejudicii materiale prin faptul că o

perioadă de 6 luni nu a avut loc de muncă, ceea ce a avut efecte negative și în

plan familial.

Recurenta-reclamantă a formulat și concluzii scrise

prin care a reiterat argumentele din cererea de recurs, depunând la dosar

jurisprudența instanței de recurs apreciată ca relevantă într-o situație

asemănătoare, respectiv decizia nr.2759/2012 și invocând jurisprudența CEDO în

cauza Beian c.României, publicată în Monitorul Oficial nr.616/2008.

Agenția Națională a

Funcționarilor Publici a formulat concluzii scrise prin care a solicitat

respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a

sentinței recurate, reiterând lipsa calității procesuale pasive raportată la

capătul 3 al cererii reclamantei și lipsa de obiect cu privire la solicitarea

privind suspendarea actelor administrative ce fac obiectul capetelor 1 și 2,

întrucât ordinul A.N.F.P. nr.4669/2011 și-a produs efectele juridice, iar

concursul s-a desfășurat și finalizat.

Pe fondul cauzei, se susține că sunt nefondate

criticile recurentei-reclamante deoarece Ordinul nr.4669/2011 al ANFP a avut la

bază solicitarea Primarului Valea Crișului, fiind emis în conformitate cu

dispozițiile art.20 alin.1 lit.a) din H.G. nr.611/2008, iar stabilirea

condiției privitoare la cunoașterea limbii maghiare – nivel avansat – este

legală și nu discriminatorie, fiind stabilită cu respectarea dispozițiilor

legale reținute de instanța de fond.

Soluția instanței de recurs

Înalta Curte, analizând excepția tardivității

recursului formulat împotriva sentinței nr.13/F/CC din 5.09.2012 a Curții de

Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal invocată din oficiu și

pusă în discuția părților, apreciază că aceasta este întemeiată.

Se constată că Sentința nr.13/F/CC/2012 prin care

s-a admis cererea de completare a dispozitivului Sentinței civile nr.88/F din

23.04.2012 și s-a respins cererea de suspendare a actelor administrative ce fac

obiectul acțiunii principale, a fost comunicată recurentei-reclamante la

15.09.2012, iar recursul a fost formulat la 28.09.2012.

În raport de dispozițiile art.14 alin.4 din Legea

nr.554/2004, potrivit cărora hotărârea prin care se pronunță suspendarea

executării actului administrativ poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la

comunicare și de situația reținută anterior, este tardiv formulat recursul

împotriva Sentinței nr.13/F/CC din 5.09.2012 a Curții de Apel Brașov, Secția

contencios administrativ, astfel că acesta va fi respins ca atare.

Înalta Curte, analizând

recursul împotriva Sentinței civile nr.88/F din 23.04.2012 a Curții de Apel

Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, în raport de criticile

formulate, de înscrisurile de la dosarul cauzei, de susținerile părților, de

dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat pentru

considerentele și limitele ce vor fi expuse.

Astfel cum rezultă din expunerea prezentată

anterior, prin Ordinul nr.4669/2011 al A.N.F.P., s-au aprobat condițiile de participare

la concursul din 16 - 18.01.2012 pentru ocuparea funcției publice ce conducere

vacante de secretar al Comunei Valea Crișului, Județul Covasna, impunându-se la

pct.3 – condiții de participare și condiția referitoare la cunoștințe de limba

maghiară – nivel avansat.

Potrivit art.108 din Legea nr.188/1999 privind

statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, „În unitățile administrativ-teritoriale în care

persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%

unii funcționari publici din serviciile care au contacte direct cu cetățenii

vor cunoaște și limba minorității naționale respective”.

Conform art.76 alin.(1), (2) și (3) din Legea

nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, „(1) În raporturile dintre

cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba

română. (2) În unitățile administrativ-teritoriale

în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste

20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației

publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate

consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă

și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă. (3) În

condițiile prevăzute la alin.2, în posturile care au atribuții privind relații

cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a

cetățenilor aparținând minorității respective”.

Condiția menționată anterior se regăsește și în

cuprinsul art.15 din Anexa 1 la H.G. nr.1206/2001 pentru aprobarea Normelor de

aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei

minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală,

cuprinse în Legea nr.215/2001 „În unitățile administrativ-teritoriale în care

cetățenii aparținând unei minorități au o pondere de peste 20% din numărul

locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau județene,

în compartimentele care au atribuții privind relații cu publicul vor fi

încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând

minorității respective. Angajarea se face prin concurs organizat în condițiile

legii”.

Din cuprinsul

dispozițiilor legale menționate, rezultă faptul că în unitățile administrativ

teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale au o

pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al

consiliilor locale sau județene, în posturile care au atribuții privind relații

cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a

cetățenilor aparținând minorităților respective.

Funcțiile publice și posturile care au atribuții

privind relațiile cu publicul, sunt acelea care presupun contact direct cu

publicul, cum ar fi munca în cadrul unui ghișeu, deplasări pe teren sau alte

fapte similare, etc.

Potrivit art.116 din Legea nr.215/2001, „Secretarul

comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii

administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere,

cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de

stabilitate în funcție”.

Principalele atribuții ale secretarului unității

administrativ teritoriale, sunt prevăzute în cuprinsul art.117 din același act

normativ, fiind lipsite de temei legal susținerile intimatei-pârâte în sensul

că principalele atribuții ale acestei funcții se stabilesc de conducătorul

unității administrativ-teritoriale.

Or, din cuprinsul dispozițiilor menționate rezultă

că funcția publică de conducere de secretar al unității administrativ

teritoriale, nu presupune contacte direct cu cetățenii, iar atribuțiile în

domeniul aplicării Legii nr.544/2004 privind liberul acces la informațiile de

interes public au o pondere redusă în raport cu întreaga activitate a

secretarului, nefiind exercitate în mod direct de acesta, avându-se în vedere

calitatea de funcționar public de conducere potrivit căreia coordonează aceste

activități și nu le exercită direct.

În concluzie, condiția de participare la concurs

privind cunoștințe de limba maghiară – nivel avansat, impusă în art.1 pct.3 din

Ordinul nr.4669/2011 al A.N.F.P. nu este în concordanță cu dispozițiile legale

menționate anterior, astfel că autoritatea pârâtă, emitentă a ordinului, a

acționat cu exces de putere, astfel cum această noțiune a fost definită în

art.2 alin.(1) lit.n) din Legea nr.554/2004.

Față de considerentele expuse, instanța de recurs

apreciază ca fiind fondate criticile recurentei-reclamante care se circumscriu

dispozițiilor art.304 pt.9 C.proc.civ., sentința recurată în privința soluției

referitoare la anularea Ordinului nr.4669/ 7.12.2011 emis de A.N.F.P., fiind

nelegală și netemeinică, impunându-se admiterea cererii privind anularea

ordinului menționat în raport de care A.N.F.P. are calitate procesuală pasivă,

fiind emitenta acestuia.

Mai mult, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei

de Primarul Comunei Valea Crișului, rezultă că de la 11.05.2012 și până în prezent,

funcția publică de conducere de secretar al Comunei Valea Crișului, a fost

exercitată de un număr de 4 persoane care nu îndeplinesc condițiile legale ori

au renunțat la exercitarea acesteia, perturbându-se grav activitatea primăriei.

De asemenea, dintr-un alt

înscris ce emană tot de la Primarul Comunei Valea Crișului, rezultă că, deși în

anul 2012 au fost organizate mai multe concursuri de recrutare pentru funcții

publice vacante de secretar al unităților administrativ teritoriale din

județele Harghita și Covasna cu o populație majoritară de etnie maghiară, a

căror publicitate a fost asigurată de A.N.A.F. pe situl instituției, la

niciunul dintre acestea nu a fost stabilită condiția eliminatorie de cunoaștere

a limbii maghiare – nivel avansat, solicitându-se soluționarea cu celeritate a

cauzei pentru o bună desfășurare a activității administrative din cadrul

primăriei.

În ceea ce privește criticile care vizează soluția

asupra cererii de obligare a A.N.F.P. la plata daunelor morale, instanța de

recurs apreciază că acestea sunt nefondate.

Recurenta-reclamantă, urmare a Ordinului nr.466/2011

prin care s-a impus ca o condiție eliminatorie pentru ocuparea postului de

secretar al Comunei Valea Crișului cunoașterea limbii maghiare – nivel avansat,

apreciat de instanța de recurs ca fiind nelegal, a suferit un prejudiciu moral,

însă, anularea acestuia reprezintă o satisfacție suficientă, astfel încât nu se

mai impune acordarea unor satisfacții materiale.

În altă ordine, se reține că prin cererea de chemare

în judecată reclamanta a solicitat anularea concursului organizat în baza

Ordinului nr.4669/2011, anularea dispozițiilor Primarului Valea Crișului nr.1

și nr.2 din 24.01.2012, reîncadrarea în funcția de secretar al comunei Valea

Crișului, Județul Covasna, până la organizarea legală a concursului de ocupare

a acestei funcții publice, obligarea la plata drepturilor salariale cuvenite,

indexate, inclusiv dobânda legală și daune morale.

În ceea ce privește capătul de cerere ce vizează

obligarea A.N.F.P. la plata drepturilor salariale cuvenite, instanța de recurs

reține că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei

autorități, întrucât nu există identitate între persoana acestei pârâte și

persoana obligată în raportul juridic, A.N.F.P. neavând atribuții în ceea ce

privește plata eventualelor drepturi salariale cuvenite recurentei reclamante,

raporturile de serviciu nefiind stabilite cu această pârâtă.

Prin urmare, instanța de recurs va respinge acest

capăt de cerere ca atare.

Referitor la aceste capete de

cerere formulate în contradictoriu cu Primarul Comunei Valea Crișului, instanța

de recurs reține că în raport de dispozițiile art.10 alin.(1) teza I din Legea

nr.554/2004 coroborate cu dispozițiile art.2 lit.d) C.proc.civ., competența de soluționare

a acestora revine Tribunalului Covasna – Secția contencios administrativ și

fiscal, astfel că se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei cu

aceste capete de cerere spre competentă soluționare acestei instanțe.

Mai mult, persoana vizată de dispoziția nr.2 din

24.01.2012 emisă de Primarul Comunei Valea Crișului, nu a fost introdusă în

cauză, astfel că judecarea acțiunii reclamantei s-a făcut fără citarea tuturor

părților interesate, fiind încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea

nulității de art.105 alin.(2) C.proc.civ., astfel că și pentru acest motiv se

impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei Tribunalului Covasna,

Secția contencios administrativ și fiscal, urmând ca această instanță, în

virtutea rolului activ prevăzut de art.129 C.proc.civ., să dea eficiență și

dispozițiilor art.16

1

din Legea nr.554/2004 în scopul unei

soluționări juste și complete a cauzei.

În consecință, față de toate considerentele expuse,

Înalta Curte, în temeiul art.312 alin.(1) teza I, alin.(3), art.313

C.proc.civ., art.20 din Legea nr.554/2004, a admis recursul

recurentei-reclamante împotriva sentinței nr.88/2012, a casat sentința recurată

și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea

Ordinului nr.4669 din 7.12.2011 emis de A.N.F.P.

A respins cererea de obligare a A.N.F.P. la plata

daunelor morale ca neîntemeiată.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive

a A.N.F.P. în ceea ce privește capătul de cerere privind plata drepturilor

salariale și, în consecință, a respins acest capăt de cerere ca atare.

A fost trimisă

cauza

la Tribunalul Covasna

, Secția contencios

administrativ și fiscal pentru competenta soluționare a celorlalte capete de

cerere, care își va exercita rolul activ în sensul celor reținute prin decizia

de casare, urmând ca la soluționarea cauzei să țină seama și de celelalte

critici formulate

ca apărări.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2968/2013
. a) și b) din Legea nr. 188/1999, deoarece aceste acte s-au emis în urma evaluării candidaților la concursul susținut în perioada 16 - 18 ianuarie 2012. Referitor la criticile reclamantei privind nelegalitatea ordinului și a rezultatului c
ÎCCJ 2017-12-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3964/2017
nu fac referire la necesitatea cunoașterii limbii minorității naționale la nivel avansat. Pe lângă argumentele anterior menționate, nu s-a dovedit în cauză, cu fișa postului, cu o analiză statistică sau prin alte justificări de natură obiec
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84916)
Condiții impuse printr-un anunț în vederea desfășurării unui concurs pentru ocuparea unor posturi vacante. Discriminare. O.G. nr. 137/2000, art. 2, art. 9 Constituție, art. 13 Legea nr. 188/1999 Carta Europeană a limbilor regionale sau mino
ÎCCJ 2019-03-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1525/2019
direct cu publicul, adică cu cetățenii din municipiu. Recurentul consideră în mod greșit că funcția respectivă, prin natura postului presupune relații cu publicul, iar această relație există, fiind cuprinsă în fișa postului, la "Competențe
ÎCCJ 2012-06-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2759/2012
bru. - Excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici este nefondată, întrucât emitenta actelor de aprobare a concursului a căror anulare se solicită este ANFP, iar potrivit legii contenciosului ad
Sursă