ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2968/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2968/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Brașov la data de 13 februarie 2012, reclamanta P.A.D. a solicitat, în
contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici și
Primarul Comunei Valea Crișului:
- anularea Ordinului
A.N.F.P. nr. 4669 din 7 decembrie 2011 privind aprobarea condițiilor de
participare la concursul de recrutare pentru ocuparea funcției publice de
conducere vacante de secretar al Comunei Valea Crișului, Județul Covasna și numirea
comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor;
- anularea
concursului organizat în baza ordinului sus-amintit la datele de 16 și 18
ianuarie 2012;
- anularea actelor
subsecvente emise în urma concursului, respectiv: Dispoziția Primarului Comunei
Valea Crișului nr. 1 din 24 ianuarie 2012 privind încetarea de drept a
raporturilor de serviciu a d-nei P.A.D., secretar al comunei Valea Crișului și
Dispoziția Primarului Comunei Valea Crișului nr. 2 din 24 ianuarie 2012 privind
încadrarea d-nei B.C.M. în funcția de secretar al Comunei Valea Crișului;
- reîncadrarea
subsemnatei în funcția de secretar al Comunei Valea Crișului, Județul Covasna,
până la organizarea legală a concursului de ocupare definitivă a acestei
funcții publice, conform art. II din O.U.G. nr. 90/2009.
- obligarea în
solidar a pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite, de la data
încetării raporturilor de serviciu ca urmare a emiterii Dispoziției nr. 1 din
24 ianuarie 2012 până la data reîncadrării efective, actualizate cu indicele de
inflație, inclusiv la plata dobânzii legale, calculate până la data efectivă a
plății;
- obligarea în
solidar a pârâților la plata de daune morale în cuantum de 10.000 RON.
Totodată, reclamanta
a solicitat suspendarea actelor administrative contestate.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a redat situația de fapt potrivit căreia, începând cu data
de 1 aprilie 2008, în baza unui concurs, a ocupat funcția publică de conducere
de secretar al Comunei Valea Crișului, conform art. 116, alin. (1) și (4) din
Legea administrației publice nr. 215/2001, coroborat cu art. 62 alin. (2) din
Legea privind Statutul funcționarilor publici nr. 188/1999, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum și art. V, alin. (2) din Anexa
la aceeași lege și art. 12, alin. (4) din H.G. nr. 1209/2003 privind
organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici. Ulterior, conform
dispozițiilor legale, pe bază de concurs, anual, prin Dispozițiile Primarului
comunei Valea Crișului nr. 73/2009 și nr. 400/2010 i-a fost prelungită numirea
în această funcție.
La data de 30 august
2011, la propunerea Primarului Comunei Valea Crișului, a fost emis de A.N.F.P.
Ordinul nr. 3117 din 30 august 2011 pentru aprobarea condițiilor de participare
la concursul de recrutare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante
de secretar al Comunei Valea Crișului, Județul Covasna și numirea comisiei de
concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor.
Reclamanta a susținut
că, în mod nelegal și discriminatoriu, prin art. 1 alin. (3) al ordinului
amintit, s-a stabilit condiția de participare la concurs de cunoștințe de limba
maghiară - nivel avansat.
Totodată, a precizat
reclamanta, nelegală a fost publicarea anunțului de concurs de către Primăria
Valea Crișului exclusiv în presa locală de limba maghiară, respectiv Haromszek
nr. 6388 din 13 septembrie 2011.
Reclamanta a redat
împrejurarea că, la concursul din datele de 4 și 6 octombrie 2011, organizat
conform ordinului ANFP contestat, a fost eliminată din concurs la proba de
cunoștințe de limbă maghiară - nivel avansat, iar contracandidata sa, B.C.M.,
nu a promovat proba scrisă a concursului.
Reclamanta a susținut
că, ulterior, dând dovadă de rea-credință și consecvență în atitudinea
nelegală, în ciuda argumentelor aduse prin plângerea prealabilă și a
prezentării practicii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminări,
respectiv a Curții de Apel Brașov și a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
autoritatea pârâtă a organizat un nou concurs, în perioada 16 - 18 ianuarie
2012, stabilindu-se din nou condiția eliminatorie de cunoaștere a limbii
maghiare - nivel avansat. În urma acestui concurs, reclamanta a fost din nou
eliminată la proba de cunoaștere a limbii maghiare nivel avansat, iar aceeași
contracandidată, B.C.M., a promovat concursul.
În acest context,
urmare a rezultatului concursului, Primarului Comunei Valea Crișului a emis
Dispozițiile nr. 1 din 24 ianuarie 2012 și nr. 2 din 24 ianuarie 2012.
Invocând mai multe
critici de nelegalitate ale actului administrativ atacat, reclamanta a
susținut, în esență, că, din perspectiva atribuțiilor specifice și principale
ale funcției publice de secretar, condiția cunoașterii limbii maghiare nu putea
fi solicitată legal, fiind încălcate astfel prevederile art. 10 pct. 4 lit. a)
din Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.
Cu privire la daunele
morale, reclamanta a susținut că, prin eliminarea sa din concurs, i-au fost
aduse, printr-o faptă ilicită și culpabilă, o atingere a personalității psihice
și sociale, prin lezarea unui drept nepatrimonial.
În ceea ce privește
cererea de suspendare, reclamanta a invocat existența unui credit și
întreținerea unui copil minor, precum și riscul de a nu-și găsi un loc de
muncă.
Prin întâmpinarea
formulată în cauză, pârâtul Primarul Comunei Valea Crișului a solicitat
respingerea tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantă.
La rândul său, pârâta
Agenția Națională a Funcționarilor Publici a formulat întâmpinare, prin care a
invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția lipsei de
obiect cu privire la suspendarea executării actelor administrative ce fac
obiectul capetelor de cerere 1 și 2 din acțiune. Pe fondul cauzei, a solicitat
respingerea acțiunii reclamantei, susținând că stabilirea condiției privitoare
la cunoașterea limbii maghiare nivel avansat este legală și nu este
discriminatorie față de prevederile art. 54 lit. a) și b) din Legea nr.
188/1999, republicată și față de atribuțiile secretarului UAT, prevăzute în
Legea nr. 215/2001, republicată, precum și dispozițiile art. 117 lit. h) din
lege.
Prin Sentința nr.
88/F din 23 aprilie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția contencios
administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive
invocate de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin întâmpinare
și a respins acțiunea formulată de reclamanta P.A.D., în contradictoriu cu
pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici București și Primarul
Comunei Valea Crișului.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond a examinat toate petitele formulate de
reclamantă, precum și cererea de suspendare a actelor administrative contestate
în cauză, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate și raportat la
dispozițiile legale aplicabile în speță, respectiv dispozițiile Legii nr.
188/1999 art. 108 referitor la cunoașterea limbii minorităților naționale acolo
unde ponderea acestora trece de 20%, dispozițiile Legii nr. 215/2001
republicată, art. 76 alin. (3) cu privire la cunoașterea limbii minorităților,
art. 15 din H.G. nr. 1206/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a dispozițiilor privind drepturile cetățenilor ce aparțin
minorităților naționale de a-și folosi limba maternă în administrația publică
locală și față de dispozițiile art. 13 din Constituția României și art. 54 lit.
a) și b), privind ocuparea unei funcții publice, respectiv condiția cunoașterii
limbii maghiare ca având caracter de excepție și față de prevederile H.G. nr.
611/2008, reținând, în esență, următoarele:
În ceea ce privește
excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată de pârâta Agenția
Națională a Funcționarilor Publici, Curtea a apreciat că, față de petitul 1 al
acțiunii reclamantei și față de cererea de suspendare a executării Ordinului
nr. 4669 din 7 decembrie 2011 emis de Agenția Națională a Funcționarilor
Publici și a cărui anulare se solicită în cauză, pârâta are, în fapt și în
drept, calitate procesuală pasivă, deoarece actul atacat și pentru care se cere
suspendarea executării este emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Pe fondul cauzei și
pe cererea de suspendare, instanța de fond a analizat într-o manieră detaliată
conținutul Ordinului nr. 4669 din 7 decembrie 2011 emis de Agenția Națională a
Funcționarilor Publici, precum și modul de desfășurare a etapelor concursului,
reținând că pârâtele au pus în aplicare actul atacat în cauză, concursul a avut
loc cu respectarea criteriilor și condițiilor impuse prin acesta, fiind
declarată câștigătoare numita C.M.B., fost consilier local al Partidului Civic
Maghiar.
Curtea a constatat
că, prin Dispoziția Primarului nr. 1 din 24 ianuarie 2012, s-a dispus încetarea
raporturilor de serviciu, de drept, cu reclamanta, iar prin Dispoziția nr. 2
din 24 ianuarie 2012, s-a dispus încadrarea numitei B.C.M. pe postul de secretar
de primărie. S-a apreciat că la emiterea celor două dispoziții atacate în cauză
nu s-au încălcat dispozițiile legale invocate de reclamantă din Legea nr.
188/1999, Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 611/2008, dispozițiile art. 15 din H.G.
nr. 1206/2001, și nici a prevederile art. 13 din Constituția României, art. 54
lit. a) și b) din Legea nr. 188/1999, deoarece aceste acte s-au emis în urma
evaluării candidaților la concursul susținut în perioada 16 - 18 ianuarie 2012
.
Referitor la
criticile reclamantei privind nelegalitatea ordinului și a rezultatului
concursului și la petitul 2 din acțiune, prima instanță a reținut că
argumentele reclamantei nu pot fi reținute, în sensul că, pentru concurs, în
mod greșit s-a stabilit și condiția pentru participanții la concurs a
cunoașterii limbii maghiare - nivel avansat.
Cât privește această
condiție, cuprinsă în ordinul atacat, raportat la criticile de nelegalitate
aduse de reclamantă, instanța a reținut că nu este vorba de o condiție abuzivă,
deoarece în localitatea Valea Crișului populația de limbă maghiară are o
pondere mai mare de 20% din totalul populației.
Condiția privind
cunoașterea limbii minorității maghiare este prevăzută ca și condiție legală în
art. 108 din Legea nr. 188/1999 republicată, de asemenea această condiție este
reglementată și în art. 76 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, privind
administrația publică locală, lege republicată și în art. 15 din H.G. nr.
1206/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Dispozițiilor
privind Drepturilor Cetățenilor ce aparțin minorităților naționale de a-și
folosi limba maternă în administrația publică locală.
De asemenea, a
constatat judecătorul fondului, și în Constituție, la art. 13 și art. 54 lit.
b) din Legea nr. 188/1999, se prevede condiția cunoașterii limbii maghiare, și
chiar dacă aceasta ar avea un caracter de excepție așa cum precizează
reclamanta, ea poate fi impusă ca și condiție la participare la concurs pentru
ocuparea unei funcții publice de conducere cum este cazul în speță, așa încât
nu se poate reține caracterul nelegal, abuziv și discriminatoriu invocat de
reclamantă.
Prin urmare, Curtea a
reținut că dispozițiile legale incidente cauzei nu au fost încălcate nici de
pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici prin emiterea ordinului
atacat și includerea acestei condiții de concurs și nici de către Primarul
Comunei Valea Crișului, care a făcut propunerea privind condițiile de
participare la concurs către Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
De asemenea, față de
actele de la dosar, prima instanță a apreciat că nu se pot reține aspectele
invocate de reclamantă în acțiune privind nelegalitatea ordinului atacat,
pentru a dispune anularea ordinului, după cum nu poate dispune nici suspendarea
executării Dispoziției nr. 1 din 24 ianuarie 2012 și nici a Dispoziției nr. 2
din 24 ianuarie 2012, de numire în funcția publică a d-nei B.C.M., admisă la
concurs, pe baza raportului final depus la dosar.
În ceea ce privește
cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate, Curtea a
apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de
art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată, adică condiția pagubei iminente și
a cazului bine justificat, chiar dacă reclamanta a făcut dovada că are datorii
la bancă, că are o situație familială dificilă, că a ocupat această funcție
timp de 4 ani și i s-au adus prejudicii morale prin eliminarea sa de la concurs
și prin actele administrative atacate.
În ce privește
Dispoziția nr. 2/2012 emisă de pârâtul Primarul Comunei Valea Crișului, Curtea
a constatat că prin acest act primarul a numit-o în funcție pe B.C.M.,
câștigătoare a concursului, ca urmare a adresei emise de Agenția Națională a
Funcționarilor Publici și a considerat că dispoziția nu este nelegală sau
abuzivă.
Ca urmare a
respingerii cererii de suspendare și a respingerii cererii de anulare a actelor
atacate, cuprinse la punctele 1, 2, 3 din acțiune, Curtea a reținut că petitul
nr. 4 din acțiunea reclamantei, privind reîncadrarea acesteia în funcție, nu
poate fi primit pentru motivele expuse, dat fiind respingerea cererii
principale, dar și pentru motivul că reclamantei i-au încetat în mod legal
raporturile de serviciu în baza Dispoziției nr. 1 din 24 ianuarie 2012,
reținută de instanță în cauză, ca fiind legală.
Concursul nefiind
anulat și nici Dispoziția nr. 2 din 24 ianuarie 2012 a Primarului Comunei Valea
Crișului, nefiind anulată adresa de propunere a Agenția Națională a
Funcționarilor Publici pentru numirea în funcția publică de secretar a comunei
Valea Crișului a numitei C.M.B., instanța de fond a apreciat că nu se poate
dispune repunerea reclamantei în funcția de secretar al acestei comune, cu atât
mai mult cu cât ocuparea unei funcții publice în condițiile H.G. nr. 611/2011
se face pe bază de concurs, iar condițiile de concurs au fost stabilite în
cauză prin Ordinul nr. 4669 din 7 decembrie 2011, act administrativ reținut ca
fiind legal.
Referitor la cererea
de obligare în solidar a pârâților la plata drepturilor salariale, instanța a
reținut că nici această cerere nu poate fi admisă, deoarece de la data de 24
ianuarie 2012 raporturile sale de muncă au încetat și neprestând muncă în
funcția publică de conducere - secretar al primăriei, desigur că nu i se pot
acorda drepturi salariale reclamantei (și nici actualizarea lor cu rata
inflației și dobânda legală așa cum a solicitat în acțiune). Mai mult, întrucât
Dispozițiile nr. 1 din 24 ianuarie 2012 și nr. 2 din 24 ianuarie 2012 atacate
în cauză nu au fost anulate, ele fiind apreciate ca legale, consecința este
respingerea acestui capăt de cerere ca nelegal și nefondat în cauză.
Cât privește
obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată, petitul 6
din acțiune, Curtea a apreciat că nici această cerere nu poate fi admisă, dat
fiind faptul că, în cauză, nu s-a reținut culpa pârâților în emiterea actelor
administrative atacate și ca atare nu sunt incidente prevederile dispozițiilor
art. 274 C. proc. civ.
Referitor la
susținerea reclamantei că actele emise sunt nelegale având în vedere criteriile
stabilite pentru ocuparea funcției de secretar și în special criteriul
cunoașterii limbii maghiare la nivel avansat, prima instanță a apreciat că nu
este vorba de o încălcare a legii sau de un abuz al pârâților, deoarece
cunoașterea limbii maghiare la un nivel mai ridicat decât a apreciat reclamanta
(nivel mediu), nu poate constitui o piedică sau un acces al acesteia la
ocuparea unei funcții publice administrative: cerințele funcției publice și
atribuțiile acesteia, în condițiile actuale impun mai mult decât cunoștințe
medii, cu atât mai mult că în cadrul Comunei Valea Crișului sunt cetățeni de
etnie maghiară și se impune soluționarea cererilor lor, ei utilizând în mod
frecvent limba minoritară și nu limba română și cu atât mai mult se reține
faptul că, în cei 4 ani în care a lucrat în calitate de secretar, reclamanta
putea și trebuia să depună diligențe pentru cunoașterea limbii maghiare la un
nivel avansat, mai ales că avea cunoștință de faptul că se va ține un nou
concurs pentru ocuparea acestei funcții în anul 2012 și că se cere un nivel
înalt de competență profesională, care include și cunoașterea la nivel avansat
a limbii maghiare.
De asemenea, nu se
poate reține încălcarea art. 10 pct. 4 lit. a) din Carta Europeană a Limbilor
Regionale sau Minoritare, câtă vreme funcția publică din România trebuie
ocupată de un funcționar cu competențe deosebite și care să răspundă
exigențelor funcției publice de conducere, fiind vorba de un funcționar
comunitar, câtă vreme România face parte din Comunitatea Europeană.
Având în vedere
considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea a respins cererea de
suspendare și acțiunea reclamantei cu privire la toate capetele de cerere,
respectiv de la punctele 1 - 6 din acțiune.
Prin Sentința nr.
13/F/CC din 5 septembrie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția contencios
administrativ și fiscal, a admis cererea de completare a dispozitivului
Sentinței civile nr. 88/F din 23 aprilie 2012 formulată de reclamantă și în
consecință, a dispus completarea dispozitivului acestei sentințe, cu următoarea
dispoziție: "Respinge cererea de suspendare a actelor administrative ce
fac obiectul acțiunii principale din dosarul cu nr. de mai sus, formulată de
reclamanta P.A.D., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a
Funcționarilor Publici București și Primarul Comunei Valea Crișului".
Pentru a hotărî
astfel, Curtea a reținut că, față de acțiunea formulată cu cele două aspecte,
unul de fond, cererea de chemare în judecată pentru anularea actelor
administrative considerate de reclamantă ca nelegale, acte emise de cele două
pârâte și un alt aspect, acela legat de cererea de suspendare a executării
acestora și având în vedere faptul că cererea reclamantei reprezintă în
întregul ei acțiunea din dosarul de față, iar instanța a analizat toate
aspectele invocate de reclamantă sub aspectul nelegalității, netemeiniciei
actelor administrative atacate cât și cererea de suspendare a acestor acte,
formulată de reclamantă, lucru ce rezultă din considerentele sentinței civile
pronunțată în cauză, nu se impunea ca, în mod distinct, să se dispună asupra
cererii de suspendare.
Dar pentru acuratețea
dispozitivului sentinței civile și pentru edificarea reclamantei sub acest
aspect, având în vedere cererea reclamantei de completare a dispozitivului
sentinței civile, față de prevederile C. proc. civ. art. 282
1
alin.
(1) și alin. (3) C. proc. civ. și față de titulatura acțiunii din dosar, Curtea
a admis cererea de completare a dispozitivului cu dispoziția: "Respinge
cererea de suspendare a actelor administrative ce fac obiectul acțiunii
principale".
Calea de atac
exercitată
Împotriva acestor
hotărâri, reclamanta P.A.D. a formulat recurs, criticându-le pentru
nelegalitate și netemeinice.
În motivarea
recursului împotriva Sentinței civile nr. 88/F din 23 aprilie 2012 pronunțată
de Curtea de Apel, secția contencios administrativ și fiscal,
recurenta-reclamantă susține, în esență, că instanța de fond, statuând asupra
legalității Ordinului A.N.F.P. nr. 4669 din 7 decembrie 2011, a interpretat
eronat dispozițiile art. 108 din Legea nr. 188/1999 republicată, art. 76 alin.
(2) și (3) din Legea nr. 215/2001 republicată, art. 15 din H.G. nr. 1206/2011.
Se menționează că în
raport de aceste dispoziții legale pentru stabilirea condiției cunoașterii
limbii persoanelor aparținând minorităților naționale, se impuneau a fi
îndeplinite cumulativ următoarele condiții: în unitatea
administrativ-teritorială în care funcționează autoritatea în care se
stabilește condiția cunoașterii limbii persoanelor aparținând minorităților
naționale, ponderea minorităților respective trebuie să fie de 20%; funcțiile
publice pentru care se poate stabili această condiție trebuie să se regăsească
în compartimentele cu atribuții privind relațiile cu publicul.
Recurenta-reclamantă
susține că cea din urmă condiție menționată nu este îndeplinită întrucât
secretarul unității administrativ-teritoriale nu face parte dintr-un
compartiment din cadrul aparatului de specialitate al primarului și nu are
atribuții privind relații cu publicul pentru a se impune cunoașterea limbii
maghiare - avansat ca o condiție eliminatorie pentru ocuparea funcției de
secretar al comunei Valea Crișului, astfel că se impunea anularea Ordinului
A.N.F.P. nr. 4669/2011.
Se arată și faptul că
instanța de fond a confundat "competența profesională înaltă" cu noțiunea
de "cunoaștere avansată a limbii maghiare". De asemenea, nu s-a avut
în vedere faptul că a "cunoaște limba maghiară la nivel avansat" nu
face parte din îndatoririle legale ale funcției de secretar, nefiind menționată
nici în fișa postului acestei funcții.
Se aduc critici
sentinței recurate și în sensul că nu au fost analizate aspectele care vizau:
numirea nelegală a membrilor comisiilor de concurs și soluționare a
contestațiilor; notarea nelegală, cu încălcarea art. 48 și 59 alin. (4) din
H.G. nr. 611/2008; lipsa atestării legale a capacității de examinare a
cunoștințelor de limbă maghiară - nivel avansat, a membrilor comisiei de
concurs, ce decurge din art. 31 alin. (4) din H.G. nr. 611/2008; lipsa din
cuprinsul Dispoziției Primarului Comunei Valea Crișului nr. 1/2012, a
elementelor obligatorii prevăzute la art. 62 alin. (3) C. muncii și art. 117
din Legea nr. 188/1999, republicată.
O altă critică
vizează soluția cu privire la daunele morale solicitate în contradictoriu cu
instituția primarului cât și cu A.N.F.P., recurenta-reclamantă susținând că
acordarea acestora era pe deplin justificată, acestea fiind solicitate
proporțional cu atingerea adusă și resimțită prin îngrădirea discriminatorie,
pe criterii etnice și de limbă a dreptului la muncă și la libera alegere a
locului de muncă.
Recurenta-reclamantă
a formulat recurs și împotriva Sentinței civile nr. 13/F/CC din 5 septembrie
2012 prin care s-a soluționat cererea de suspendare formulată în cauză în
temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, susținând că sentința este nelegală și
netemeinică, întrucât s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de art.
14 din legea menționată, referitoare la cazul bine justificat și prevenirea
unei pagube iminente.
S-a menționat că
dovada cazului bine justificat constă în argumentele de nelegalitate a
Ordinului nr. 4669/2011 al A.N.F.P.
Referitor la paguba
iminentă, se arată că încetarea raporturilor de serviciu i-a adus prejudicii
materiale prin faptul că o perioadă de 6 luni nu a avut loc de muncă, ceea ce a
avut efecte negative și în plan familial.
Recurenta-reclamantă
a formulat și concluzii scrise prin care a reiterat argumentele din cererea de
recurs, depunând la dosar jurisprudența instanței de recurs apreciată ca
relevantă într-o situație asemănătoare, respectiv Decizia nr. 2759/2012 și
invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Beian
c.României, publicată în M. Of. nr. 616/2008.
Agenția Națională a
Funcționarilor Publici a formulat concluzii scrise prin care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a
sentinței recurate, reiterând lipsa calității procesuale pasive raportată la
capătul 3 al cererii reclamantei și lipsa de obiect cu privire la solicitarea
privind suspendarea actelor administrative ce fac obiectul capetelor 1 și 2,
întrucât ordinul A.N.F.P. nr. 4669/2011 și-a produs efectele juridice, iar
concursul s-a desfășurat și finalizat.
Pe fondul cauzei, se
susține că sunt nefondate criticile recurentei-reclamante deoarece Ordinul nr.
4669/2011 al ANFP a avut la bază solicitarea Primarului Valea Crișului, Județul
Covasna, fiind emis în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (1) lit. a)
din H.G. nr. 611/2008, iar stabilirea condiției privitoare la cunoașterea
limbii maghiare - nivel avansat - este legală și nu discriminatorie, fiind
stabilită cu respectarea dispozițiilor legale reținute de instanța de fond.
Soluția instanței
de recurs
Înalta Curte,
analizând excepția tardivității recursului formulat împotriva Sentinței nr.
13/F/CC din 5 septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios
administrativ și fiscal, invocată din oficiu și pusă în discuția părților,
apreciază că aceasta este întemeiată.
Se constată că
Sentința nr. 13/F/CC/2012 prin care s-a admis cererea de completare a
dispozitivului Sentinței civile nr. 88/F din 23 aprilie 2012 și s-a respins
cererea de suspendare a actelor administrative ce fac obiectul acțiunii
principale, a fost comunicată recurentei-reclamante la 15 septembrie 2012, iar
recursul a fost formulat la 28 septembrie 2012.
În raport de
dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora
hotărârea prin care se pronunță suspendarea executării actului administrativ
poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare și de situația reținută
anterior, este tardiv formulat recursul împotriva Sentinței nr. 13/F/CC din 5
septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ,
astfel că acesta va fi respins ca atare.
Înalta Curte,
analizând recursul împotriva Sentinței civile nr. 88/F din 23 aprilie 2012 a
Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, în raport de
criticile formulate, de înscrisurile de la dosarul cauzei, de susținerile
părților, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat
pentru considerentele și limitele ce vor fi expuse.
Astfel cum rezultă
din expunerea prezentată anterior, prin Ordinul nr. 4669/2011 al A.N.F.P., s-au
aprobat condițiile de participare la concursul din 16 - 18 ianuarie 2012 pentru
ocuparea funcției publice ce conducere vacante de secretar al Comunei Valea
Crișului, Județul Covasna, impunându-se la pct. 3 - condiții de participare și
condiția referitoare la cunoștințe de limba maghiară - nivel avansat.
Potrivit art. 108 din
Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, "În unitățile
administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități
naționale dețin o pondere de peste 20% unii funcționari publici din serviciile
care au contacte direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității
naționale respective".
Conform art. 76 alin.
(1), (2) și (3) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, "(1) În raporturile
dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește
limba română. (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii
aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale,
cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local,
aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi
răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă. (3) În condițiile
prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu
publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor
aparținând minorității respective".
Condiția menționată
anterior se regăsește și în cuprinsul art. 15 din Anexa 1 la H.G. nr. 1206/2001
pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul
cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în
administrația publică locală, cuprinse în Legea nr. 215/2001 "În unitățile
administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități au o
pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al
consiliilor locale sau județene, în compartimentele care au atribuții privind
relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a
cetățenilor aparținând minorității respective. Angajarea se face prin concurs
organizat în condițiile legii".
Din cuprinsul
dispozițiilor legale menționate, rezultă faptul că în unitățile administrativ
teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale au o
pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al
consiliilor locale sau județene, în posturile care au atribuții privind relații
cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a
cetățenilor aparținând minorităților respective.
Funcțiile publice și
posturile care au atribuții privind relațiile cu publicul, sunt acelea care
presupun contact direct cu publicul, cum ar fi munca în cadrul unui ghișeu,
deplasări pe teren sau alte fapte similare, etc.
Potrivit art. 116 din
Legea nr. 215/2001, "Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului
și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcție".
Principalele
atribuții ale secretarului unității administrativ teritoriale, sunt prevăzute
în cuprinsul art. 117 din același act normativ, fiind lipsite de temei legal
susținerile intimatei-pârâte în sensul că principalele atribuții ale acestei
funcții se stabilesc de conducătorul unității administrativ-teritoriale.
Or, din cuprinsul
dispozițiilor menționate rezultă că funcția publică de conducere de secretar al
unității administrativ-teritoriale, nu presupune contacte direct cu cetățenii,
iar atribuțiile în domeniul aplicării Legii nr. 544/2004 privind liberul acces
la informațiile de interes public au o pondere redusă în raport cu întreaga
activitate a secretarului, nefiind exercitate în mod direct de acesta,
avându-se în vedere calitatea de funcționar public de conducere potrivit căreia
coordonează aceste activități și nu le exercită direct.
În concluzie,
condiția de participare la concurs privind cunoștințe de limba maghiară - nivel
avansat, impusă în art. 1 pct. 3 din Ordinul nr. 4669/2011 al A.N.F.P. nu este
în concordanță cu dispozițiile legale menționate anterior, astfel că
autoritatea pârâtă, emitentă a ordinului, a acționat cu exces de putere, astfel
cum această noțiune a fost definită în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr.
554/2004.
Față de
considerentele expuse, instanța de recurs apreciază ca fiind fondate criticile
recurentei-reclamante care se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., sentința recurată în privința soluției referitoare la anularea
Ordinului nr. 4669 din 7 decembrie 2011 emis de A.N.F.P., fiind nelegală și
netemeinică, impunându-se admiterea cererii privind anularea ordinului
menționat în raport de care A.N.F.P. are calitate procesuală pasivă, fiind
emitenta acestuia.
Mai mult, din
înscrisurile depuse la dosarul cauzei de Primarul Comunei Valea Crișului,
rezultă că de la 11 mai 2012 și până în prezent, funcția publică de conducere
de secretar al Comunei Valea Crișului, a fost exercitată de un număr de 4
persoane care nu îndeplinesc condițiile legale ori au renunțat la exercitarea
acesteia, perturbându-se grav activitatea primăriei (dosar recurs).
De asemenea, dintr-un
alt înscris ce emană tot de la Primarul Comunei Valea Crișului, rezultă că,
deși în anul 2012 au fost organizate mai multe concursuri de recrutare pentru
funcții publice vacante de secretar al unităților administrativ-teritoriale din
județele Harghita și Covasna cu o populație majoritară de etnie maghiară, a
căror publicitate a fost asigurată de A.N.A.F. pe site-ul instituției, la
niciunul dintre acestea nu a fost stabilită condiția eliminatorie de cunoaștere
a limbii maghiare - nivel avansat (adresa nr. 65 din 8 ianuarie 2013, dosar
recurs), solicitându-se soluționarea cu celeritate a cauzei pentru o bună
desfășurare a activității administrative din cadrul primăriei.
În ceea ce privește
criticile care vizează soluția asupra cererii de obligare a A.N.F.P. la plata
daunelor morale, instanța de recurs apreciază că acestea sunt nefondate.
Recurenta-reclamantă,
urmare a Ordinului nr. 466/2011 prin care s-a impus ca o condiție eliminatorie
pentru ocuparea postului de secretar al Comunei Valea Crișului cunoașterea
limbii maghiare - nivel avansat, apreciat de instanța de recurs ca fiind
nelegal, a suferit un prejudiciu moral, însă, anularea acestuia reprezintă o
satisfacție suficientă, astfel încât nu se mai impune acordarea unor
satisfacții materiale.
În altă ordine, se
reține că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea
concursului organizat în baza Ordinului nr. 4669/2011, anularea Dispozițiilor
Primarului Valea Crișului nr. 1 și nr. 2 din 24 ianuarie 2012, reîncadrarea în
funcția de secretar al comunei Valea Crișului, Județul Covasna, până la
organizarea legală a concursului de ocupare a acestei funcții publice,
obligarea la plata drepturilor salariale cuvenite, indexate, inclusiv dobânda
legală și daune morale.
În ceea ce privește
capătul de cerere ce vizează obligarea A.N.F.P. la plata drepturilor salariale
cuvenite, instanța de recurs reține că este întemeiată excepția lipsei
calității procesuale pasive a acestei autorități, întrucât nu există identitate
între persoana acestei pârâte și persoana obligată în raportul juridic,
A.N.F.P. neavând atribuții în ceea ce privește plata eventualelor drepturi
salariale cuvenite recurentei reclamante, raporturile de serviciu nefiind
stabilite cu această pârâtă.
Prin urmare, instanța
de recurs va respinge acest capăt de cerere ca atare.
Referitor la aceste
capete de cerere formulate în contradictoriu cu Primarul Comunei Valea
Crișului, instanța de recurs reține că în raport de dispozițiile art. 10 alin.
(1) teza I din Legea nr. 554/2004 coroborate cu dispozițiile art. 2 lit. d) C.
proc. civ., competența de soluționare a acestora revine Tribunalului Covasna,
secția contencios administrativ și fiscal, astfel că se impune casarea
sentinței recurate și trimiterea cauzei cu aceste capete de cerere spre
competentă soluționare acestei instanțe.
Mai mult, persoana
vizată de Dispoziția nr. 2 din 24 ianuarie 2012 emisă de Primarul Comunei Valea
Crișului, nu a fost introdusă în cauză, astfel că judecarea acțiunii
reclamantei s-a făcut fără citarea tuturor părților interesate, fiind încălcate
formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2)
C. proc. civ., astfel că și pentru acest motiv se impune casarea sentinței
recurate și trimiterea cauzei Tribunalului Covasna, secția contencios
administrativ și fiscal, urmând ca această instanță, în virtutea rolului activ
prevăzut de art. 129 C. proc. civ., să dea eficiență și dispozițiilor art. 161
din Legea nr. 554/2004 în scopul unei soluționări juste și complete a cauzei.
În consecință, față
de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1)
teza I, alin. (3), art. 313 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, va
admite recursul recurentei-reclamante împotriva Sentinței nr. 88/2012, va casa
sentința recurată și va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă,
dispunând anularea Ordinului nr. 4669 din 7 decembrie 2011 emis de A.N.F.P.
Va respinge cererea
de obligare a A.N.F.P. la plata daunelor morale ca neîntemeiată.
Va admite excepția
lipsei calității procesuale pasive a A.N.F.P. în ceea ce privește capătul de
cerere privind plata drepturilor salariale și, în consecință, va respinge acest
capăt de cerere ca atare.
Va fi trimisă cauza
la Tribunalul Covasna, secția contencios administrativ și fiscal, pentru
competenta soluționare a celorlalte capete de cerere, care își va exercita
rolul activ în sensul celor reținute prin decizia de casare, urmând ca la
soluționarea cauzei să țină seama și de celelalte critici formulate ca apărări.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv
formulat, recursul declarat de P.A.D. împotriva Sentinței nr. 13/F/CC din 5
septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și
fiscal.
Admite recursul
declarat de P.A.D. împotriva Sentinței nr. 88/F din 23 aprilie 2012 a Curții de
Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată.
Admite în parte
acțiunea formulată de P.A.D. în ceea ce privește cererea de anulare a Ordinului
nr. 4669 din 7 decembrie 2011 emis de Agenția Națională a Funcționarilor
Publici și dispune anularea acestuia.
Respinge cererea de
obligare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici la plata daunelor
morale, ca neîntemeiată.
Admite excepția
lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici
în ceea ce privește capătul de cerere privind plata drepturilor salariale și,
în consecință, respinge acest capăt de cerere.
Trimite cauza la
Tribunalul Covasna, secția contencios administrativ și fiscal, pentru
competenta soluționare a celorlalte capete de cerere.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 martie 2013.
Procesat de GGC - CL