ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin rezoluția nr. 978/P/2009, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus - în temeiul art. 228 și art. 10 lit. a) din Codul de procedură penală - neînceperea urmăririi penale față de procuror E.P. din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 264 și art. 289 C. pen.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul - în urma efectuării actelor premergătoare - a reținut următoarele:

Petiționarul A.I. a formulat plângere penală împotriva procurorului E.P. din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând să fie cercetat conform infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. și art. 289 C. pen., în legătură cu soluționarea Dosarului nr. 1279/P/2008.

Petentul susține că prin adoptarea acestei rezoluții „au fost încălcate toate prevederile legale în vigoare pentru a proteja infracțiunile săvârșite de domnii magistrați”.

Verificând rezoluția nr. 1279/P/2008 din 05.11.2008 se constată că, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.D.A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, pentru infracțiunea prevăzută de art. 246, 264 și 289 C. pen. În temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. cu motivarea că faptele nu există.

În fapt, se susține în motivarea plângerii penale că prin adoptarea rezoluției din data de 15 septembrie 2008, în Dosarul nr. 712/P/2008 cu fost încălcate prevederile art. 277 C. proc. pen.

Totodată, petentul afirmă că, nu au fost avute în vedere nici prevederile art. 187 C. proc. pen., urmărindu-se „obținerea tardivității la contestație”.

În dosarul nr. 712/P/2008 au fost efectuate cercetări față de F.G., C.R. și Ș.P., judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. și art. 289 C. pen., în legătură cu pronunțarea sentinței nr. 911 din Dosarul nr. 1658/1/2008, despre care petentul a susținut că ar fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 48 lit. g) C. proc. pen., art. 166 C. proc. civ., art. 1199 și art. 1200 C. civ.

Prin rezoluția cu numărul de mai sus din 15 septembrie 2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei trei magistrați, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., reținându-se că faptele sesizate nu există.

Referitor la faptele penale ce ar fi fost comise - în opinia petentului - de procurorul N.D.A. - procurorul de caz a reținut că termenul de 20 de zile stipulat de art. 277 C. proc. pen. nu vizează soluționarea, pe fond a unei cauze penale, fapt pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procuror, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 264 și art. 289 C. pen., cu motivarea că faptele nu există.

Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost confirmată de conducerea secției.

Petentul dând dovadă de rea-credință a formulat plângere penală împotriva procurorului de caz (ca și în cazul precedent) deși trebuia să facă uz de dreptul de a formula plângere împotriva soluției în temeiul art. 278 C. proc. pen.

De altfel, este bine cunoscut faptul că acesta formulează plângeri de acest gen după adoptarea fiecărei rezoluții de netrimitere în judecată, fiind la limita abuzului dreptului la petiție.

Din cuprinsul rezoluției nr. 1279/P/2008 rezultă că aceasta a fost dată cu respectarea dispozițiilor procedurale în materie și a drepturilor procesuale ale părților, fiind motivată în fapt și în drept, motiv pentru care și aceasta a fost confirmată de conducerea secției.

Întrucât nu s-au stabilit date și indicii care să realizeze conținutul infracțiunilor învederate de petent, s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la acestea, în temeiul art. 10 lit. a) C. pen. cu motivarea că faptele nu există.

Plângerea petiționarului a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 8805/4251/II/2/2009 din 07 septembrie 2009 a procurorului șef Secție urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În condițiile art. 278

1

C. proc. pen., petiționarul a formulat plângere la instanța competentă.

În motivarea plângerii se arată că „prin rezoluțiile adoptate …. Au emis acte false și abuzive împotriva hotărârii judecătorești definitive și executorii ce a devenit încheierea nr. 224 din dosarul nr. 6157/2004 al Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție” și că „prin omisiunea în ambele rezoluții se evită a se înscrie și a se tratat încheierea nr. 224 din dosarul nr. 6157/2004 al Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție și aceasta pentru a nu se pune în execuție hotărârea judecătorească” (fila 1).

La plângerea adresată instanței nu au fost anexate alte probe (înscrisuri).

De asemenea, legal citat, petiționarul nu s-a prezentat la instanță pentru a expune motivele plângerii (fila 6).

Plângerea formulată de petiționarul A.I. este neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta.

În rezoluția nr. 1279/P/2008, emisă la data de 5.11.2008 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică (rezoluție existentă în Dosarul nr. 978/P/2009, anexat), se face expres referire la încheierea nr. 244 din 10 martie 2005 din Dosarul nr. 6157/2004 (pag. 2 și pag. 3 a rezoluției), astfel că este întemeiată susținerea potrivit căreia organele judiciare ar fi „omis” să o examineze și să facă referire la ea.

Examinând din oficiu rezoluțiile atacate, Înalta Curte constată că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materia soluționării plângerii penale și în materia plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

Față de cele reținute, Înalta Curte - în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) din C. proc. pen. - va respinge ca nefondată plângerea petiționarului.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea plângerii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției din 6 august 2009, dispusă în Dosarul nr. 978/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă petiționarul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată, în ședință publică, azi 29 octombrie 2009.