ÎCCJ, decizie (scj.ro #83763)

Pornografie infantilă. Art. 18 din Legea nr. 678/2001. Pornografie infantilă prin sisteme informatice. Art. 51 din Legea nr. 161/2003 Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale. Pornografie infantilă.

Pornografie infantilă prin sisteme informatice Indice alfabetic: Drept penal - pornografie infantilă - pornografie infantilă prin sisteme informatice Legea nr. 678/2001, art. 18 Legea nr. 161/2003, art. 51 Infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003 se diferențiază de infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001 sub următoarele aspecte: infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003 se poate realiza prin simpla procurare sau deținere fără drept de materiale pornografice cu minori, în timp ce în cazul infracțiunii de pornografie infantilă prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001 este incriminată numai deținerea unor astfel de materiale în vederea răspândirii; infracțiunea prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003 se săvârșește exclusiv prin sisteme informatice; noțiunea de materiale pornografice cu minori definită în art. 35 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 161/2003 este mai extinsă decât ipotezele la care se referă art. 18 din Legea nr. 678/2001.

În consecință, fapta de a procura și deține, fără drept, materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic, materiale vizionate împreună cu alte persoane prin intermediul aceluiași sistem informatic, se încadrează numai în prevederile art. 51 din Legea nr. 161/2003 (norma specială), iar nu și în prevederile art. 18 din Legea nr. 678/2001 (norma generală). I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 974 din 2 aprilie 2012 Prin sentința penală nr. 42 din 21 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui s-a dispus, în baza art. 198 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului C.J.

la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen.; 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prevăzută în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001; 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003; 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală prevăzută în art. 202 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen. Pe durata executării pedepsei rezultante a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen. A admis acțiunea civilă formulată de B.M. și a obligat pe inculpat să plătească aceste părți civile, prin reprezentant legal, suma de 2.000 euro sau echivalentul în monedă națională la data executării, reprezentând daune morale.

A luat act că părțile vătămate C.V. și P.R. nu s-au constituit părți civile în cauză. Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut în fapt următoarele: La data de 21 august 2010 reprezentantul legal al părții vătămate C.V. - respectiv C.R. - a formulat plângere la Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, că fiul său, C.V., în vârstă de 9 ani, a plecat de la domiciliu din 20 august 2010 și nu s-a mai întors. Urmare a investigațiilor efectuate de organele de poliție în data de 21 august 2010, în jurul orelor 21.30, a fost depistat în trafic autocamionul condus de inculpatul C.J. În cabina autocamionului au fost identificați minorii C.V. și P.R., inculpatul afirmând că i-a luat pe cei doi copii în data de 20 august 2010 din municipiul Vaslui și i-a plimbat până la Brașov și retur.

În aceeași cabină au fost identificate și ridicate un laptop, un DVD player și 5 DVD-uri. Procedându-se la audierea minorilor, în prezența părinților și a apărătorului din oficiu, aceștia au declarat faptul că inculpatul Ie-a oferit sume de bani, dar și mâncare și băuturi alcoolice, vizionând împreună filme pe laptop care conțineau scene erotice cu minori și majori, precum și faptul că au întreținut, cu inculpatul, acte sexuale orale. Racolarea minorilor s-a produs la 19 august 2010, inculpatul C.J. propunându-le celor două victime să-l însoțească la o plimbare în municipiul lași, propunerea fiind acceptată doar de victima P.R. Pe timpul nopții, inculpatul a parcat autocamionul într-o parcare amenajată, întreținând cu victima mai multe acte sexuale orale.

A doua zi, 20 august 2010, în jurul orelor 12.00, inculpatul a revenit cu autocamionul în municipiul Vaslui împreună cu victima P.R., parcând în spatele Motelului P., momentul fiind perceput de victima B.M., care l-a însoțit pe inculpat în cabina camionului cu scopul de a obține bani și alimente. În cabina autocamionului, inculpatul i-a pus minorului P.R. filme pornografice cu minori și majori, între timp întreținând cu minorul raporturi sexuale orale. Victima P.R. s-a întâlnit pe strada cu minorul C.V., căruia i-a povestit ce se întâmplase în seara anterioară, primind pentru raporturile sexuale întreținute cu inculpatul suma de 30 lei, o sticlă de suc și un sandvici. În aceste împrejurări, victima C.V.

i-a propus minorului P.R. să meargă din nou la inculpat pentru a-i cere bani și alimente, inculpatul propunându-le celor doi minori să-l însoțească la Brașov. Minorii au acceptat propunerea inculpatului, plecând spre municipiul Brașov, iar în după amiaza zilei de 20 august 2010, pe traseu, inculpatul Ie-a cumpărat mâncare, sucuri, oferindu-le spre vizionare filme pornografice cu adulți, dar și cu minori. În apropierea municipiului Brașov, inculpatul a parcat mașina într-o parcare unde a întreținut raporturi sexuale orale. A doua zi inculpatul a revenit în municipiul Vaslui, iar seara, 21 august 2010, au fost depistați de organele de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

Prin decizia nr. 181 din 17 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel lași, Secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpatul C.J., a fost desființată sentința penală nr. 42 din 21 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui și, în rejudecare, s-a dispus descontopirea și repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate inculpatului C.J.

prin sentința apelată și reducerea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului astfel: - de la 8 ani închisoare la 6 ani închisoare și de la 4 ani la 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor prevăzută în art. 198 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.; - de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare și de la 2 ani la un an interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prevăzută în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001; - de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare și de la 2 ani la un an interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003; - de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare și de la 2 ani la un an interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală prevăzută în art. 202 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, între alții, inculpatul C.J. Recurentul inculpat a invocat, în principal, cazurile de casare prevăzute în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 18 C. proc. pen. Înalta Curte de Casație șl Justiție, examinând hotărârile atacate atât prin prisma criticilor invocate, cât și din oficiu cauza conform art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., constată că recursul inculpatului C.J. este fondat în parte, pentru următoarele considerente: Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă și constă în aceea că, în cursul lunii august 2010, inculpatul C.J., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut acte sexuale orale cu minorii C.V. în vârstă de 9 ani, P.R. în vârstă de 12 ani și B.M. în vârstă de 13 ani, în schimbul unor sume de bani și produse alimentare. În aceeași perioadă, inculpatul a vizionat, împreună cu cei trei minori, pe un laptop, filme cu caracter pornografic în care apăreau scene în care erau implicați minori și majori. Vinovăția inculpatului C.J. rezultă, fără dubiu, din probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, părțile vătămate C.V. și B.M., audiați în faza de cercetare judecătorească, au afirmat că împreună cu inculpatul C.J. au vizionat filme porno pe calculatorul inculpatului. Inculpatul a întreținut cu cei trei minori raporturi sexuale orale, primind în schimb diferite sume de bani, precum și mâncare. În filme erau prezentate „scene erotice, obscene, cu minori și majori.” Partea vătămată P.R. arată că împreună cu ceilalți doi minori au vizionat filme porno, laptopul fiind „deschis și manevrat de minorul B., inculpatul dându-le bani la toți trei.” Declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor M.N., M.I. și l.S. Aceștia au văzut când părțile vătămate C.V. și P.R.

s-au urcat în mașina inculpatului plecând spre Brașov, aflând ulterior că minorii au vizionat, împreună cu inculpatul, filme porno. Probele testimoniale administrate în cauză se completează cu percheziția informatică a mediului de stocare - laptop (percheziție efectuată în baza autorizației emisă de judecător), fiind identificate mai multe filme și fotografii cu conotații sexuale, în care sunt prezentați minori care întrețin relații sexuale, scrierea fișierelor respective având loc în perioada 18-21 august 2010 și în aceeași perioadă au avut loc și accesările. De asemenea, au fost expertizate 5 DVD-uri găsite asupra inculpatului, constatându-se că acestea sunt originale și conțin filme porno cu adulți.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază, în raport cu probele administrate, că inculpatul a săvârșit faptele cu vinovăția cerută de lege, astfel că solicitarea sa de a se pronunța o hotărâre de achitare - urmare a unei grave erori de fapt - nu poate fi însușită. Hotărârile pronunțate în cauză sunt, însă, criticabile în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei. Nu se impun a fi evidențiate elemente care conturează infracțiunea de act sexual cu un minor în formă continuată, faptă incriminată prin dispozițiile art. 198 alin. (1) și (3) C. pen., care a fost reținută, în mod corect, de instanța de fond, ci numai aspecte ce țin de elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă.

Pentru o corectă încadrare juridică a faptei se impune a se stabili dacă infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice, prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003, poate fi considerată o infracțiune specială raportat la infracțiunea de pornografie infantilă, prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001. Se observă că infracțiunea prevăzută în Legea nr. 161/2003 prezintă anumite nuanțări care nu se regăsesc în infracțiunea prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001, modificată parțial prin intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei. Ceea ce diferențiază cele două infracțiuni sunt latura obiectivă, respectiv obiectul material.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, spre deosebire de infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001, infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice, prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003, se poate realiza doar prin simpla „procurare” sau „deținere fără drept” a unor astfel de materiale cu conținut pornografic, în timp ce prima infracțiune există doar dacă „deținerea” se face în vederea răspândirii lor. Sub aspectul obiectului material al celor două infracțiuni - elementul ce constituie principalul criteriu de diferențiere - pornografia infantilă reglementată de legea nouă nu se poate săvârși decât prin sisteme informatice.

Termenul de „sisteme informatice” este definit în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, în care se arată că „prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unul program informatic.” Termenul de „prelucrare automată a datelor” respectiv „program informatic” sunt definite în art. 35 alin. (1) lit. b) și c) din aceeași lege. Potrivit art. 35 alin. (1) lit. b), „prin prelucrarea automată a datelor se înțelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic”, iar prin „program informatic” se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat.

Se observă astfel că, inclusiv sub aspectul noțiunii de material pornografic, Legea nr. 161/2003 dă o interpretare mult mai largă, care acoperă situații pe care Legea nr. 678/2001 nu le prevede.

În fine, în ceea ce privește noțiunea de materiale pornografice cu minori, aceasta este definită în art. 35 alin. (1) lit. i) din lege, arătându-se că: „prin material pornografic cu minori se înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.” Cum, în speță, faptele de pornografie infantilă au fost săvârșite prin sisteme informatice, inculpatul vizionând filme pornografice împreună cu cei trei minori, pe laptopul său, ridicat ulterior de organele de anchetă, acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003, aceasta fiind o normă specială în raport cu norma generală prevăzută în art. 18 din Legea nr. 678/2001.

Raportat la considerentele expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va dispune admiterea recursului declarat de inculpatul C.J. În temeiul art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile prevăzute în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 51 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003.

La individualizarea judiciară a pedepsei se va avea în vedere gravitatea deosebită a faptei, inculpatul profitând de starea dificilă a victimelor care, pentru obținerea unor sume infime și pentru mâncare - copiii provenind din familii dezorganizate, parte din ei fiind dați într-un centru de plasament de unde au fugit întreținându-se din cerșit - au acceptat (fără să conștientizeze, datorită vârstei, pericolul la care se expun) să-l însoțească pe inculpat în cabina tirului pe care acesta îl conducea, să întrețină relații sexuale și să vizioneze, împreună, filme interzise minorilor. Materialele pornografice cu copii constituie un act de exploatare sexuală a minorilor care nu numai că nu are nicio legitimitate etică, ci constituie o infracțiune în toate legislațiile, fie prin intermediul infracțiunilor specifice, create în acest scop, fie prin intermediul incriminărilor tradiționale, referitoare la morala sexuală.

În fața acestui fenomen trebuie reacționat într-o manieră fermă, consecințele asupra victimelor minore, asupra dezvoltării lor psihice fiind incomensurabile. Acestea sunt și considerentele pentru care, la nivel internațional, au fost adoptate instrumente de natură a lupta împotriva acestui flagel (Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnat la New York în 6 septembrie 2000; Convenția privind criminalitatea informatică, încheiată la Budapesta în 23 noiembrie 2001; Decizia Consiliului din 29 mai 2000 privind combaterea pornografiei infantile pe Internet).

Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție va aplica inculpatului pentru infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003 o pedeapsă de 3 ani închisoare și un an pedeapsa complementară prevăzută în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen. Față de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de inculpatul C.J. împotriva deciziei nr. 181 din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel lași, Secția penală și pentru cauze cu minori, a casat decizia penală atacată numai în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor și individualizarea pedepselor și, rejudecând, a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile prevăzute în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 51 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea prevăzută în art. 51 din Legea nr. 161/2003. În baza art. 51 din Legea nr. 161/2003, a condamnat pe inculpatul C.J. la pedeapsa 3 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice. În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., menținând celelalte dispoziții ale deciziei atacate.