ÎCCJ, decizie (scj.ro #83231)

Novația prin schimbare de debitor. Efectele novației asupra ipotecilor inițiale ale creanței Novația intervenită în speță este o novație prin schimbare de debitor nefiind semnată și de garanții ipotecari ai creanței vechi astfel că fără consimțământul acestora din urmă, garanțiile reale nu puteau trece asupra noii creanțe. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.925 din 6 martie 2008) Prin acțiunea înregistrată la data de 14 septembrie 2006 reclamanta N.M. și N.A.I. moștenitor a lui N.A. au chemat în judecată pe pârâta A.V.A.S. formulând contestație la executare silită pornită de pârâtă prin adresă, solicitând anularea acesteia și a executării silite însăși. Prin acțiunea înregistrată în aceiași zi reclamanții N.A.

și N.M. au formulat contestație la executare pornită de A.V.A.S. prin aceiași adresă. În susținerea cererii contestatoarele au arătat că prin contractul de credit nr.10234 din 5 iulie 1994 și actul adițional din 14 noiembrie 1994 încheiat între Banca Agricolă S.A. și D.V. acesta din urmă a beneficiat de un credit în vederea achiziționării unor utilaje agricole străine și un credit BASA în vederea achiziționării unor utilaje românești. În vederea garantării creditului au fost constituite garanții imobiliare constând în contractul de garanție imobiliară asupra imobilului proprietatea lui D.V. și E.; contractul de garanție imobiliară pentru cota de 5/8 din imobilul reprezentând dreptul de indiviziune a lui D.A.; contractul de garanție imobiliară asupra imobilului lui N.A.

și M.; contractul de garanție imobiliară asupra imobilului proprietatea lui N.A. și N.M.. Pentru garantarea contractului BIRD a fost constituit contractul de gaj fără deposedare încheiat între D.V. și Banca Agricolă S.A. asupra utilajelor agricole achiziționate din acest credit. Ulterior s-a încheiat contractul de novație între Banca Agricolă, S.C. S. S.A. și D.V. Prin acest contract de novație S.C. S. S.A. a preluat utilajele agricole achiziționate conform contractului de credit și toate obligațiile ce decurgeau din acesta. Obligațiile preluate de S.C. S. S.A. rezultate din creditul BIRD au fost garantate de această societate cu utilajele de producție achiziționate din acest credit, completate cu patrimoniul social al societății și cu utilajele de producție.

Pentru a garanta diferența de credite neachitate la data încheierii contractului de novație cu dobânzile aferente comisioane, D.V. s-a angajat să gireze S.C. S. S.A. conform contractelor de garanție imobiliară autentificat. La data de 3 decembrie 1999 a avut loc contractul de cesiune de creanță încheiat între Banca Agricolă și A.V.A.S., aceasta din urmă preluând creanțe reprezentând credit nerambursat din contractul de credit, respectiv de novație. În urma deschiderii procedurii falimentului S.C. S. S.A., A.V.A.S. a fost înscrisă cu această creanță în tabelul definitiv al creditorilor, o parte din aceasta fiind recuperată ca urmare a procedurii de lichidare judiciară. Au fost comunicate titlurile executorii și valoarea creanței și s-a pus în vedere contestatorilor ca în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării să achite creanța.

Curtea de Apel București –Secția a VI-a Comercială prin sentința nr.29 din 13 februarie 2007 a admis contestațiile formulate de reclamanții N.M., N.A.I. și N.M. și a anulat formele de executare începute de A.V.A.S. S-a admis în parte contestația reclamanților Dascălu și a anulat în parte formele de executare începute de A.V.A.S. respectiv cele pornite în baza contractului de gaj fără deposedare încheiat la 23 ianuarie 1996. În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că novația este o convenție prin care părțile sting o obligație veche și o înlocuiesc cu o obligație nouă. Făcând referire la dispozițiile art.1134 și 1137 Cod civil, instanța a apreciat că, dacă novațiunea are loc prin schimbare de debitor, cum este cazul în speță, creditorul nu poate nici chiar printr-o rezervă expresă, să facă să treacă privilegiile și ipotecile privitoare asupra noii obligații, fără consimțământul garanților ipotecari care au înțeles să garanteze doar obligația veche.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs părțile în litigiu. Criticile contestatorilor D.V. și E. fac referire la aspecte de nelegalitate invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă. Recursul contestatorilor este fondat. În adevăr, instanța nu a ținut seama că novația nu a fost semnată de recurenta-contestatoare D.E., astfel că nu a existat consimțământul expres al acesteia pentru noua garanție ipotecară, și implicit, nici acordul expres al acesteia prevăzut de art.35 alin.2 din Codul familiei pentru grevarea bunurilor comune. Cu privire la recursul A.V.A.S. se reține că art.1134 Cod civil de care se prevalează aceasta în criticile formulate, are în vedere ipoteza unei novații între aceleași părți a obligației inițiale, în care rezerva privilegiilor și ipotecilor este acceptată de debitorul care le-a constituit.

Numai că, novația intervenită în speță este o novație prin schimbare de debitor, fiind semnată doar de D.V. nu și de garanții ipotecari ai creanței vechi astfel că fără consimțământul acestora din urmă, garanțiile reale nu puteau trece asupra noii creanțe. Necesitatea consimțământului proprietarului bunului reiese din art.1135 Cod civil, în care se arată că privilegiile și ipotecile primitive ale creanței nu pot trece asupra noului debitor. Acest fapt reiese și din interpretarea dispozițiilor art.1137 Cod civil care prevede că în cazul în care novația operează între creditor și unul dintre codebitori, atunci privilegiile și ipotecile vechii creanțe nu se pot rezerva decât asupra bunurilor celui ce contracta nu și asupra bunurilor celor care nu au luat parte la novațiune, deci nu și-au exprimat consimțământul.